x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Casa Palatul Administrativ :Afirmarea Secessionului in Tărgu-MureŞ

Palatul Administrativ :Afirmarea Secessionului in Tărgu-MureŞ

23 Aug 2007   •   00:00
Palatul Administrativ :Afirmarea Secessionului in Tărgu-MureŞ

La inceputul secolului al XX-lea oraşul trecea printr-o etapă de transformare urbană, datorată unei intense dezvoltări economice şi culturale, care a facilitat şi stimulat afirmarea Secessionului şi in Tărgu-Mureş. Această prosperitate trebuia confirmată, astfel, intre 1902-1913, din iniţiativa primarului Bernády György in Tărgu-Mureş au fost trasate 117 pieţe, s-a realizat canalizarea oraşului, regularizarea văii Mureşului, amenajarea cetăţii şi asfaltarea a mare parte dintre străzi.

In afară de Camera de Comerţ şi Industrie, Palatul Pensiilor, Palatul Administrativ şi Palatul Culturii au mai fost clădite: o casă de copii, cinci şcoli primare, liceul de fete, şcoala comercială, liceul militar, şcoli de ucenici, o nouă uzină de apă, o baie publică şi un nou abator. Conform statisticilor, in această perioadă au fost construite peste 3.000 de imobile noi, iar numărul locuitorilor a crescut cu 10.000, ajungănd la 29.000 de locuitori.*

Triumful Secessionului

Cele mai impozante noi reşedinţe erau ale familiilor Csiki, Csiszár, Szilá, Schronk, Kovács, Jakab, insă reperele pentru arhitectura Secession din Tărgu-Mureş sunt Palatul Administrativ şi Palatul Culturii, care astăzi definesc centrul oraşului. Cele două clădiri sunt variante diferite ale Secessionului: Palatul Administrativ, conceput in 1905, abordează varianta liniei sinuoase, alungite, decorată cu modelele florale. Iar clădirea Palatului Culturii, incepută in 1910, reprezintă o variantă tărzie, masivă, a stilului, folosind linia şi ornamentul pentru a crea un echilibru intre artă şi tehnică, subliniind insă elementul constructiv.

Concepute la cinci ani distanţă de aceeaşi echipă de arhitecţi, cele două edificii prezintă o anumită unitate a limbajului arhitectural. De altfel, primarul Bernády György ar fi dorit să completeze scuarul cu o a treia clădire Secession, cea a Teatrului, insă planurile sale ambiţioase au rămas nerealizate din cauza declanşării primului război mondial şi evenimentelor ce au urmat.

Frontul scuarului a fost inchis in 1936 prin clădirea realizată in stil neoromănesc după planurile arh. Eugen I. Grasu, actual sediu al Primăriei oraşului.

Proiect controversat

Bernády György işi făcuse cunoscută intenţia de a construi o clădire nouă pentru Primărie incă din octombrie 1903, dar, in urma unor dezbateri prelungite, proiectul a fost aprobat de abia la 16 mai 1905, cănd a fost anunţat concursul pentru proiectele de arhitectură. Caietul de sarcini număra cerinţe specifice pentru un edificiu public. Se dorea o clădire impunătoare, modernă, dar totuşi sobră, potrivită funcţiei de reprezentare pe care trebuia să o indeplinească. Terenul trebuia folosit căt mai eficient posibil, iar costurile de construcţie să se incadreze in anumite limite.

La 25 mai au fost analizate cele 14 proiecte primite, dintre care Primăria a decis să cumpere cinci. Căştigătorii au fost declaraţi arhitecţii Komor Marcell şi Jakab Dezsõ, dar comisia le-a cerut să folosească şi părţi din celelalte patru proiecte cumpărate. Antrepriza a fost asigurată de ing. Csiszár Lajos. Contractul datat iulie 1906 era in valoare de 437.000 de coroane aur, insă la incheierea plăţilor, in 1908, costurile ajunseseră la 700.000 de coroane aur.

Palatul Administrativ

Piatra de temelie a fost pusă in vara anului 1906, in partea de sud a clădirii. Alături a fost pus căte un exemplar de aur din fiecare monedă de aur in circulaţie in acea perioadă.

Linia şi suprafaţa faţadelor sunt antrenate de mişcare, urmănd ritmul liniilor curbe, fluide şi rafinate ale Secessionului ungar. Clădirea are un plan dreptunghiular, compus din patru corpuri dispuse in jurul unei curţi interioare. Cele dinspre est şi vest au trei etaje, iar cele dinspre nord şi sud doar două.

Arhitecţii si-au concentrat atenţia lor asupra faţadei de est, asimetrică, datorită turnului cu orologiu. Celelalte trei faţade sunt tratate unitar. Impărţite in registre inegale, faţadele sunt incadrate in chenare arcuite in jurul ferestrelor. Masivitatea bosajelor rustice din piatră ale parterului şi cărămida aparentă a etajului I contrastează la etajul III şi cornişă cu vivacitatea ceramicii florale smălţuite, colorată in verde, roşu, alb, galben şi albastru.

Faţada principală, dinspre est, are corpul central decroşat şi bine articulat, fiind subliniat de un portic robust cu o largă terasă deasupra. Cele trei intrări principale sunt simplu tratate, insă evidenţiate prin ancadramente robuste şi printr-un joc al pietrei şi al cărămizii aparente. Cinci ferestre imense cu vitralii ale Sălii de Consiliu accentuează intrarea principală. Celelalte goluri ale faţadelor sunt tratate diferit, avănd forme distincte, fiind in plin cintru la etajul I şi III şi dreptunghiulare la parter şi etajul II. Acoperişul este astăzi doar parţial din majolică Zsolnay verde, cărămiziu şi albă, aranjată in motive geometrice.

Palatul se remarcă şi prin turnul cu orologiu inalt de 55 m, care a fost construit la insistenţele Serviciului Pompierilor şi a Poliţiei. Situat pe latura de nord-est, transformă complet percepţia vizuală a clădirii, conferindu-i originalitate. De formă pătrată, turnul are loggia ieşită pe console. Orologiul are cadrane pe toate cele patru laturi ale turnului. In turn se intră printr-o uşă bogat lucrată şi se urcă 202 trepte pentru a avea o panoramă a intregului oraş

Detaliu cu elemente decorative policrome, florale, de inspiraţie populară din majolică Zsolnay, ţigle de coamă Zsolnay verzi, cornişa şi ancadramentul unei ferestre, din ceramică verde, roşu, alb, galben şi albastru

De-a lungul timpului

In vitraliul principal al casei scărilor este infăţişat noul Palat Administrativ, iar in două casete alăturate sunt reprezentate clădirile ce au fost dărămate pentru a-i face loc, consemnănd astfel o parte din oraş care dispărea. Construit pentru Primăria oraşului, Palatul Administrativ a devenit după 1948 sediu al Comitetului Judeţean al PCR al Judeţului Mureş. După 1990, imobilul a fost sediul autorităţilor publice, iar in prezent este sediul Consiliului Judeţean Mureş şi al Prefecturii.

Va urma

×