Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Străzile întortocheate şi canalele păstrează vie imaginea unui burg medieval, a cărui primărie este situată într-o piaţă amplă cu o formă neobişnuită, triunghiulară. În 1395, oraşul a achiziţionat acest teren de la contele de Blois. Lucrările de construcţie ale noii Primării au început în 1448, vechea clădire dispărând în incendiul din 1438. Mai mult de jumătate din venitul anual al burgului a fost cheltuit pentru construirea acestui edificiu, inaugurat în 1450, dar finalizat în 1459.
A fost ridicată, de la început, pentru a fi sediul Primăriei, fiind întreţinută, constant reparată şi modificată de-a lungul timpului. Clădirea era atât impozantă, demonstrând prosperitatea locuitorilor săi, cât şi funcţională, întrucât adăpostea tribunalul şi hala de carne. Edificiul este şi în prezent sediul Primăriei.
ARHITECTURA
Clădirea aparţine perioadei Goticului târziu. Se pare că arhitectul a fost Jan Keldermans III, descendent al unei cunoscute familii de arhitecţi şi meşteri flamanzi. Are faţade diferite, cea dinspre nord cu pinion, iar cea dinspre sud, unde este intrarea principală în stil gotic flamand, cu elaborate turnuri şi turnuleţe. Aceasta fiind decorată cu o bogăţie de elemente, figuri umane, animale mitice şi îngeri. Statuile actuale ale faţadei de sud nu sunt cele originale.
Acestea înfăţişează pe primul rând pe: Filip cel Bun, Filip cel Frumos şi Maria de Burgundia, iar mai sus pe: Floris V şi Jacoba de Bavaria. Faţadele de est şi de vest sunt aproape identice.
Portalurile au formă ogivală şi ferestrele mari sunt decorate cu menouri şi vitralii. Acestea au fost zidite parţial, în urma diferitelor transformări. Piatra de calcar a fost adusă din Belgia. Prima mare renovare a avut loc în 1517. În 1603 a fost adosată faţadei dinspre sud o scară dublă cu baldachin din piatră, bogat sculptată, realizată în stil renascentist, de Gregorius Cool.
Între 1692-1695 s-a desfăşurat a doua mare "modernizare", care a cuprins transformări majore atât ale exterioarelor, cât şi interioarelor. Dar poate cele mai ample operaţii de consolidare şi restaurare au avut loc între 1948-1952. Ultima restaurare a avut loc în 1996, când a fost refăcută platforma dinspre nord, obloanele au fost reparate şi repictate, iar turnul-clopotniţă a fost renovat. De asemenea, s-a amenajat în interior un lift pentru persoanele cu handicap.
INTERIOARELE
Clădirea are pivniţă, două etaje şi o mansardă înaltă. În pivniţă erau iniţial hala de carne şi spaţiul de depozitare. La primul etaj sunt acum Biroul Primarului şi Sala de Căsătorii, înainte fiind Tribunalul. De altfel, platforma dinspre faţada de nord a fost locul pentru execuţiile publice până în 1860.
La etajul al doilea este sala de festivităţi, iar la mansardă a fost amenajată în 1952 Sala de Consiliu a oraşului. Mansarda înaltă a rămas aproape neschimbată de-a lungul celor cinci secole şi jumătate.
Interioarele Primăriei sunt din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. Lămpile, mobilierul, şemineele şi ancadramentele uşilor din marmură creează o atmosferă solemnă şi în acelaşi timp intimă.
SALA DE CĂSĂTORII
Este poate cel mai somptuos decorată. Încăperea rezervă o surpriză, pereţii săi sunt complet îmbrăcaţi cu tapiserie "verdure", a cărei abundenţă şi varietate neexhaustivă de motive are un pronunţat caracter vegetal.
Opera de artă al cărei efect decorativ este deosebit a fost realizată de David Ruffelaer în 1642. Această tapiserie acoperea la început pereţii din Biroul Primarului. A fost restaurată între 1948-1952 în atelierul Muzeului Rijksmuseum.
Unele scaune sunt din 1693, restul fiind replici făcute în anii 1930. În această sală sunt două şeminee, ceea ce indică faptul că, iniţial, au fost două camere. Deasupra unuia dintre şemineele de marmură este o pictură a lui J. Roore (1686-1747). Tavanul casetat este din 1695. Iniţial aurit, mai târziu, plafonul de stejar a fost pictat şi apoi marmorat.
O vizită în Gouda nu este completă fără a vizita Primăria, una dintre principalele atracţii ale oraşului. Cei care doresc au ocazia să descopere nenumărate mărturii ale unei bogate tradiţii arhitecturale ce datează din timpul Goticului, Renaşterii şi se continuă până la Clasicism.
DEZVOLTAREA ORAŞULUI
Numele său provine de la familia van der Goude, care a construit un castel fortificat aproape de malurile râului Gouwe. Zona, iniţial mlăştinoasă, s-a dezvoltat în special după secolul al XIII-lea, când a devenit un nod maritim, în urma drepturilor acordate de Floris al V-lea. În perioada sa de aur, Gouda ajunsese al cincilea oraş din Olanda.
SALA DE FESTIVITĂŢI
Între anii 1948-1952 a avut loc o amplă restaurare a exterioarelor şi a interioarelor acestui vechi edificiu, mult dezbătută în epocă. Aceasta a fost realizată sub atenta conducere a arhitectului van der Steur.
ATRACŢII TURISTICE
Cele mai interesante clădiri din Gouda sunt: Waag, construită în 1667, situată vizavi de Primărie. Aici erau cântărite mărfurile pentru perceperea taxelor. Catedrala Sfântului Ioan Botezătorul, patronul oraşului, cea mai mare în formă de cruce, din Ţările de Jos, renumită pentru vitraliile sale, realizate între anii 1530 şi 1603 de fraţii Crabeth. De altfel, în secolul al XVII-lea aceasta era deja o atracţie turistică.
Citește pe Antena3.ro
