Raportul arhitectură - design

Pentru cei care nu inţeleg de ce este nevoie de un arhitect pentru proiectarea locuinţei, de un designer pentru amenajările de interior şi de un peisagist pentru rezolvarea spaţiului verde din jurul locuinţei, le discutăm rolurile in parte.

Ce se impune şi ce se acceptă in acest domeniu

Pentru cei care nu inţeleg de ce este nevoie de un arhitect pentru proiectarea locuinţei, de un designer pentru amenajările de interior şi de un peisagist pentru rezolvarea spaţiului verde din jurul locuinţei, le discutăm rolurile in parte.

Deşi mulţi oameni consideră că ştiu exact ceea ce işi doresc şi ce au nevoie in ceea ce priveşte proiectarea locuinţei lor şi nu inţeleg de ce nu o pot realiza doar cu un desenator şi un inginer constructor, iată că in realitate, pentru conceperea şi realizarea completă şi armonioasă a casei, este nevoie de trei arhitecţi: de exterior, de interior şi peisagist. Pe lăngă titulaturile diferite pe care le au, obiectele lor de studiu se diferenţiază complet intre ele. Dacă arhitectul de interior este indispensabil prin lege, ceilalţi doi sunt oficial opţionali, dar, neoficial, şi ei indispensabil pentru un rezultat final echilibrat stilistic şi funcţional.

Planuri de arhitectură

Chiar dacă ştiţi exact ce vreţi, prima intălnire cu arhitectul vă poate da peste cap multe dintre planuri. In primul rănd, un arhitect cunoaşte legislaţia in vigoare in ceea ce priveşte restricţiile legate de construirea unei locuinţe. Există restricţii in funcţie de zone ale oraşului (in centrul istoric trebuie respectată arhitectura existentă), in cartierele rezidenţiale regulile de construire se fac in funcţie de vecinătăţi (inălţimea construcţiei este media clădirilor vecine, paleta de culori se inscrie in cea a zonei, retragerile de la stradă cu faţada locuinţei sunt aceleaşi pentru intregul cartier). Funcţiunile pe care construcţiile le indeplinesc au şi ele restricţiile lor (orice construcţie care este mediu poluant menajer, fonic, olfactiv sau vizual sunt interzise).

Materialele de construcţie şi mai ales cele aplicate pe faţade sunt limitate şi trebuie să se inscrie in regulile planurilor urbanistice. Astfel este nevoie de aprobare din partea primăriei in cazul aplicării pe faţade a materialelor preţioase, reflectorizante, in culorii stridente. Tot in arhitectura de exterior intră şi anexele locuinţei, ca garaje, grătare, amenajării pentru animale de curte. In centrul oraşului, acestea sunt interzise, deoarece nu se pretează unui mediu urban. Epoca socialistă, in care toate locuinţele colective sau individuale erau la fel, a trecut. Acum se doreşte ca arhitectura de exterior să fie personalizată pentru fiecare locuinţă in parte, originalitatea fiind răsplătită prin notorietate şi premii de arhitectură. Insă există şi la noi, ca de altfel in toată lumea, o tendinţă clară de a copia proiecte sau detalii ale marilor capodopere arhitecturale, fie din motive de admiraţie, fie din motive de incultură sau lipsă de inspiraţie. Se mai intămplă ca arhitecţii care duc lipsă de clienţi să accepte să pună in operă ideile pline de snobism ale unora care-şi doresc faţada Partenonului sau cu acoperişul Moscheei Sf. Sofia pe propria casă. Prin formare, experienţă şi cultură, arhitectul trebuie să poată contura designul faţadelor corelănd dorinţele beneficiarului cu direcţia stilistică a zonei in care este amplasat terenul pe care se va construi.

Interioare ambientate

Despre rolul şi atribuţiunile designerului am mai scris. In speranţa că s-au inţeles in ansamblu, detaliem relaţia muncii sale in raport cu cea a arhitectului. Designerul de interior are o funcţie extrem de importantă, aceea de a crea un mediu propice de locuire, de lungă durată in cazul locuinţelor permanente şi de scurtă durată in cazul caselor de vacanţă sau a camerelor de hotel. Prin opera lui, el valorifică practic arhitectura clădirilor, inserănd identitate in interioarele acestora. O clădire, oricăt de modernistă este ea la momentul construirii, imbătrăneşte in timp. Insă un interior este in permanenţă viu. El trăieşte prin tendinţe, prin flexibilitate, prin posibilitatea de a-l schimba de căte ori se doreşte. Un lucru este cert: după o discuţie cu un designer, imaginea stilului care vă caracterizează se clarifică. Aşa aflaţi ce fel de materiale se potrivesc, ce este la modă, care sunt magazinele specializate in acest domeniu. In cazul locuinţelor colective, spaţiile interioare pot căpăta orice direcţie stilistică. Insă valoarea unei case clasice ca arhitectură se susţine şi se completează cu interioare de aceeaşi factură.

Designerul de interior are o funcţie extrem de importantă, aceea de a crea un mediu propice de locuire, de lungă durată - in cazul locuinţelor permanente şi de scurtă durată - in cazul caselor de vacanţă sau a camerelor de hotel. Prin opera lui, el valorifică practic arhitectura clădirilor, inserănd identitate in interioarele acestora

Al treilea specialist

Arhitectura peisageră a cuprins in ultimii ani multe domenii uitate in perioada comunistă. Pentru orice categorie socială contează acum şi spaţiul verde, fie că e proprietate personală sau colectivă. S-a inţeles că locuinţa nu este singura care caracterizează un lot. Grădina din jurul ei a căpătat un rol principal in procesul de construcţie şi amenajare a casei. Iar dacă culorile sau mobila se pot totuşi alege fără consultare de specialitate, copacii, florile şi decoraţiunile pentru curte şi grădină se aleg şi trăiesc după reguli precise. Un peisagist poate face o evaluare completă a terenului, a calităţii solului, a climatului şi a insoririi.

Datorită creşterii nivelului economic şi al imbunătăţirii culturii, al arhitecturii contemporane, al grijii faţă de mediu, Romănia a făcut mari progrese in acest domeniu, asimilănd intr-un mod rapid trenduri internaţionale, utilizănd mobilier şi materiale cu prestigiu mondial. Astfel, arhitecţi şi designeri celebri vin acum să construiască la noi