Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Busuiocul, pătrunjelul, oregano, cimbrul, salvia şi menta sunt plantele care se pretează cel mai bine pentru a fi crescute în grădină sau pe terase. Dintre ele, busuiocul şi cimbrul sunt plante anuale, iar de celelalte ne putem bucura în fiecare an.
Salvia este şi plantă medicinală şi ajută la vindecarea anumitor afecţiuni sau simptome, dar poate fi folosită şi ca ulei esenţial în industria farmaceutică, la fabricarea produselor de curăţenie, a insecticidelor bio, în aromaterapie şi la gătit.
Pe vremuri, salvia era folosită în mod special pentru proprietăţile sale antiseptice, la împachetarea cărnii spre exemplu, atunci când nu existau frigidere. Se mai folosea şi pentru muşcăturile de şarpe, în special de către indienii nativi din America. Cercetările moderne arată că poate încetini procesul de îmbătrânire şi este testată în tratarea Alzheimer, pentru că e un bun stimulent al creierului. Dar până la dovezi în acest sens, salvia e o plantă minunată pentru diverse feluri de mâncare, în special pentru pui sau paste.
Salvia este originară din zona Mediteranei și are nevoie de mult soare pentru a se dezvolta și a înflori. Dar dacă are pământ hrănitor și mult soare, este posibil să producă boboci de flori mai mici chiar din prima vară.
Menta creşte repede şi uşor şi e bine să o ai în casă, pentru o limonadă, pentru un ceai sau, de ce nu, doar pentru miros. Este o plantă perenă, cu o rădăcină profundă, motiv pentru care e nevoie de un ghiveci înalt pentru ea. Prin tundere, tufa devine mai deasă, iar numărul ramificaţiilor, mai mare. Lăsată liberă în grădină, de exemplu, creşte foarte bogat şi poate ajunge şi la un metru înălţime. Este foarte decorativă şi extrem de eficientă în alungarea ţânţarilor şi altor insecte nedorite. Menta iubeşte lumina şi are nevoie de lumină ca să crească. Are nevoie şi de multă apă, dar aceasta nu trebuie lăsată să băltească. Dacă menta creşte în casă, cea mai bună poziţie este spre nord sau spre sud, iar ghiveciul trebuie răsucit săptămânal, pentru ca planta să crească uniform.
Oregano este, de asemenea, unul dintre condimentele folosite adesea şi pentru pizza şi pentru paste şi pentru multe alte mâncăruri. Pentru că este o plantă care iubește locurile calde, uscate și însorite, oregano poate fi cultivat cu succes și în interior. Este o plantă perenă, ale cărei frunze sunt potrivite pentru consum şi în stare proaspătă, şi uscate. Oregano are nevoie de multă lumină, iar o fereastră care are parte de razele de dimineață ale soarelui este locul perfect. Cu cât un loc este mai luminos, cu atât mai bine pentru această plantă. Dacă este aşezat la fereastră şi începe să se încline după soare înseamnă că nu are lumină îndeajuns, aşa că e bine să îi schimbăm poziţia, eventual să o rotim periodic. Ca să stimulăm frunzele să crească, le putem rupe din când în când.
Citește pe Antena3.ro
Pătrunjelul din curtea bunicii se poate muta şi el în apartament. Ca şi menta, şi el are nevoie de un ghiveci mai înalt, care să se potrivească rădăcinilor mai lungi pe care le are. Pătrunjelul poate să stea în bucătărie, chiar şi în locuri cu umbră, pentru că nu ţine morţiş să stea la soare. Ce are însă neapărată nevoie este apa. Trebuie udat des, dar nu în exces, iar pământul nu trebuie lăsat să se usuce. Pătrunjelul poate fi cultivat şi pentru frunze, şi pentru rădăcină, dar acestea sunt soiuri diferite. În general, pătrunjelul cu frunze crețe are un gust mai slab decât cel cu frunze plate, motiv pentru care se folosește mai mult pentru decor, decât pentru a oferi aromă mâncării. În plus, pătrunjelul cu frunze plate este mai ușor de îngrijit, deoarece este mai rezistent la ploaie și la razele puternice ale soarelui. Rezistă la frig, dar nu tolerează îngheţul, aşa că iarna trebuie păstrat în casă. Planta are o capacitate mare de regenerare, aşa că putem tăia cu încredere din frunze. Dar dacă frunzele sunt rare, firave şi cresc dezordonat, atunci trebuie tăiate toate, cât mai aproape de sol, iar planta trebuie udată cât mai abundent.
Şi ultimul, dar nu cel din urmă, busuiocul. Există mai multe varietăţi ale acestei plante, printre care busuiocul mediteraneean, supranumit şi busuiocul dulce, care este alegerea ideală pentru pesto, sosuri şi supe de roşii, dar mai puţin pentru carne, busuiocul thailandez sau busuiocul lămâios, care are un puternic miros de lămâie şi o aromă complet diferită de celelalte sortimente. Planta are are nevoie de multă lumină și căldură. Dacă planta nu are parte de lumină aceasta începe să își schimbe culoarea frunzelor înspre gălbui. Nu îi plac locurile umbroase sau semiumbroase. Dacă are suficientă lumină, are nevoie şi de multă apă. Ar trebui udat zilnic, dar cu atenţie, să nu îi putrezească rădăcinile. Se recomandă ca solul să fie unul mai nisipos, care să permită drenarea apei. Ca să stimulăm desimea plantei, frunzele trebuie tăiate periodic.
