Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În America Centrală și de Sud, ardeii iuți au fost cultivați și consumați de mii de ani. Primele dovezi ale cultivării ardeilor iuți datează de 6.000 de ani, în Mexic. Civilizațiile antice, aztecii și mayașii, foloseau ardeii iuți pentru gustul lor picant dar și pentru proprietățile lor medicinale și conservante. Mole, un sos picant și complex, este un preparat tradițional mexican care a evoluat de-a lungul secolelor, combinând ciocolata, ardeii iuți și alte condimente.
În Asia, condimentele picante au fost integrate în bucătăriile tradiționale printr-un proces complex de comerț și explorare. În India, ardeii iuți au fost introduși de comercianții portughezi în secolul al XVI-lea, devenind apoiun ingredient esențial în bucătăria indiană. Curry-urile indiene, aromate cu amestecuri de condimente precum garam masala, turmeric și ardei iute, sunt renumite pentru gustul lor intens și picant.
În Africa, condimentele picante sunt esențiale în multe preparate tradiționale. Harissa, o pastă de ardei iute originară din Tunisia, este folosită pentru a condimenta o varietate de mâncăruri. Piri-piri, un sos picant din ardei iuți africani, este popular în Mozambic. A fost introdus în bucătăria portugheză prin explorările coloniale.
În Europa, mâncărurile picante au fost influențate de comerțul cu condimente din Orient. Bucătăria spaniolă folosește ardei iuți în preparate, precum chorizo și patatas bravas. Bucătăria maghiară este renumită pentru utilizarea de paprika, un condiment obținut din ardei roșii uscați și măcinați. Este folosit în preparate precum gulașul, notează a1.ro.
Supa Egusi, Nigeria
Este una dintre cele mai apreciate și tradiționale feluri de mâncare din Nigeria,renumită pentru aroma sa bogată și textură unică datorită semințelor de pepene galben (egusi).
Egusi este un ingredient de bază în bucătăria vest-africană, folosit în Nigeria, Ghana, și alte țări din regiune. Semințele de egusi sunt măcinate într-o pulbere fină și utilizate pentru a îngroșa și a da consistență supelor și tocănițelor.
Gustul picantă este oferit de ata rodo, un ardei foarte iute. Este mic și rotund, cu o culoare care variază de la verde, când este necopt, la roșu strălucitor când este complet copt.
Citește pe Antena3.ro
”Tigaie picantă” Sichuan, China
Cunoscut și sub denumirea de "huo guo" în chineză, este un preparat tradițional din provincia Sichuan, China de peste o mie de ani. Inițial a fost o metodă practică pentru muncitori și fermieri de a găti rapid în timpul iernii. Cu timpul, acest preparat a evoluat, devenind un simbol al bucătăriei chinezești și o mâncare de sărbătoare. De-a lungul secolelor, a fost adaptat și rafinat, adăugându-se diverse ingrediente și condimente.
Unul dintre ingredientele principale pentru huo guo este supa. Se prepară din oase de pui sau de vită, fierte lent pentru a obține o bază bogată și aromată. Se adaugă pastă de fasole fermentată (doubanjiang), ulei de Chili și ulei de Sichuan. Preparatul se condimentează cu boabe de piper Sichuan, ardei iuți uscați, anason stelat, scorțișoară, cuișoare.
Som tam, Thailanda
Cunoscută și sub numele de "salată de papaya verde", este un preparat tradițional thailandez, faimos pentru combinația sa de arome picante, dulci, acide și sărate. Este un fel de mâncare răcoritor și ușor, perfect pentru zilele călduroase.
Pui piri-piri, Mozambic și Angola
Este un preparat delicios și picant care își are originile în bucătăria portugheză și africană. Este foarte popular în Mozambic și Angola. Acest fel de mâncare este cunoscut pentru marinada sa picantă, care oferă un echilibru perfect între căldură, arome și suculență.
Portughezii au adus ardeii Piri-Piri din America de Sud în Africa în timpul epocii explorărilor. Localnicii au început să-i cultive și să-i folosească în bucătăria lor. În Mozambic și Angola, portughezii au adaptat rețeta, combinând ardeii Piri-Piri cu ingrediente locale și tehnici de gătit tradiționale. A devenit rapid popular atât în Africa, cât și în Portugalia.
Bucățile de pui de pui piri-piri sunt marinate în ardei iute, ulei de măsline, lămâie, usturoi, busuioc și oregano. Astfel se îmbină gusturile sărat, acru și dulce.
Burta de porc înăbușită a președintelui Mao, China
Burtă înăbușită Mao, cunoscută și sub numele de "Mao Shi Hong Shao Rou", este un fel de mâncare din bucătăria chineză, specific provinciei Hunan. Este o mâncare reconfortantă, cu un echilibru perfect între dulce și sărat. Este asociată cu liderul chinez Mao Zedong, care a fost un mare admirator al acestui fel de mâncare.
Acest fel de mâncare a fost popularizat în întreaga Chină în perioada anilor '50-'60. Atunci Mao a devenit o figură centrală în viața politică și culturală a țării. Gustul picant al burții înăbușite Mao vinel de la ardeii iuți roșii uscați, un ingredient frecvent utilizat în bucătăria Hunan. Ghimbirul contribuie la notele picante al preparatului.
Jerk de pui/porc, Jamaica
Originea jerk-ului se leagă strâns de istoria și cultura jamaicană. Acest stil a fost dezvoltat de către marooni, sclavi africani evadați, care s-au refugiat în munții din Jamaica. Ei au combinat metodele tradiționale africane de conservare a cărnii prin afumare cu ingredientele locale și condimentele native. Ardeii Scotch Bonnet, specifici regiunii Caraibe, au devenit un ingredient esențial, conferind jerk-ului căldura sa distinctă.
Termenul "jerk" provine de la tehnica folosită pentru a găti carnea, care implică frecarea ("jerking") unui amestec de condimente pe carne înainte de a o găti încet pe grătar sau afumător.
Este servit alături de garnituri tradiționale jamaicane, cum ar fi orez și mazăre (rice and peas), pâine de porumb (cornbread) sau legume la grătar. Gustul picant vine de la ardeii Scotch Bonnet, printre cei mai iuți ardei din lume. Acești ardei conferă căldură intensă și o aromă fructată unică. Amestecul de condimente, inclusiv cimbrul uscat, pimento, scorțișoara și cuișoarele, contribuie la complexitatea aromei, creând un gust stratificat care persistă.
Ayam betutu, Indonezia
Popular pe insulele indoneziene Bali și Lombok, acest fel de mâncare de pui este umplut cu o pastă de condimente intens aromată (betutu). Conține ardei iute proaspeți, galangal (o rădăcină legată de ghimbir), nucșoară, cuișoare, șalotă, usturoi, turmeric și pastă de creveți.
Puiul se învelește în frunze de banana și se fierbe la abur, scoțând aromele în evidență. Preparatul este servit întreg. Puiul este tăiat în fața oaspeților. Se consumă alături de orez fiert, legume și sambal (un sos picant indonezian).
Creveți Aguachile, Mexic
Creveții Aguachile sunt un fel de mâncare mexicană tradițională, cunoscută pentru prospețimea sa și combinația de arome picante și citrice. Această delicatesă este similară cu ceviche-ul.
Aguachile are rădăcini în regiunea de coastă a Mexicului, în special în statul Sinaloa. Numele "aguachile" se traduce ca "apă cu ardei iute". La început a fost consumat de pescari, care îl preparau rapid cu ingredientele pe care le aveau la dispoziție. Se servește pe un platou mare. Alături se pun tortilla chips sau tostadas (tortilla prăjită), care adaugă o textură crocantă. Este însoțit de felii suplimentare de limetă și salsa picantă.
Pad ka prao, Thailanda
Pad Ka Prao este un preparat clasic din bucătăria de stradă thailandeză, originar din Thailanda centrală. Numele "Pad Ka Prao" se traduce prin "carne prăjită cu busuioc". A devenit extrem de popular datorită simplității sale și a vitezei cu care poate fi pregătit.
Pad Ka Prao este consumat ca masă principală, servit alături de orez jasmin aburit. Este un fel de mâncare rapid și convenabil, perfect pentru prânzuri sau cine rapide. Este adesea servit cu un ou prăjit deasupra, ceea ce adaugă un strat suplimentar de textură și gust. Este ușor de găsit în restaurantele și pe tarabele de mâncare stradală din Thailanda.
Ardeii iuți thailandezi sunt extrem de puternici fac acest preparat extrem de picant. Cantitatea de ardei poate fi ajustată în funcție de preferințele personale. Combinația de usturoi și ardei iuți zdrobiți în ulei fierbinte înainte de adăugarea celorlalte ingrediente intensifică aromele.
Rendang de vită, Indonezia și Malaezia
Rendang își are originea în cultura Minangkabau din Sumatra de Vest, Indonezia. A fost inițial creat ca un fel de mâncare festiv, servit la nunți, sărbători religioase și alte evenimente importante.
Este menționat pentru prima dată în scrieri datând din secolul al XVI-lea. Datorită procesului de gătit lent, care implică fierberea cărnii într-un amestec de lapte de cocos și condimente până când lichidul se evaporă complet, rendang-ul are o durată de conservare lungă.
Rendang de vită este un fel de mâncare versatil, care poate fi servit în diferite moduri. Tradițional este consumat alături de orez aburit, care absoarbe sosul bogat și aromat. În afara Indoneziei, Rendang a devenit popular în multe țări din Asia de Sud-Est, inclusiv Malaezia, Singapore și Brunei.
Este apreciat pentru combinația sa unică de arome și texturi, rezultată din procesul de gătit lent. Carnea devine extrem de fragedă, iar condimentele penetrează adânc în fibrele cărnii.
Penne all'arrabbiata, Italia
Originea exactă a Penne all'Arrabbiata este încă disputată, dar acest fel de mâncare este asociat cu bucătăria tradițională romană.
Termenul "arrabbiata" se traduce literal ca "înfuriată" sau "mâniată" în limba italiană, reflectând iuțeala specifică a acestui fel de mâncare. Rețeta a fost inițial creată ca un fel de mâncare sățios și reconfortant pentru a hrăni lucrătorii din câmp în timpul zilelor lungi de muncă.
Este renumită pentru gustul său iute și aromat, datorită utilizării generoase de ardei iute și usturoi. Aroma și prospețimea roșiilor coapte completează iuțeala sosului, potrivit a1.ro.
