Alimente cu putere

Cu ceva vreme în urmă, când pleca la câmp, gospodarul îşi punea în traistă un boţ de mămăligă, o ceapă zdravănă, iar dacă era mai avut, şi niţică brânză. Această hrană trebuia să fie suficientă şi să-i dea putere. În tradiţia populară, ceapa nu este un aliment obişnuit. Ea are nu mai puţin de şaptezeci de piei, iar dacă este dată de pomană, te protejează de duhurile cele rele. În anumite zile din an, foile de ceapă pot să prezică cum va fi vremea, ploioasă sau secetoasă, iar dacă este consumată de femeile care tocmai au născut, acestea vor avea parte de lapte pentru prunci. Sâmbătă însă cu nici un preţ nu trebuie să mănânci nici măcar o bucăţică de ceapă, ca să nu rămâi fără suflet.

Cu ceva vreme în urmă, când pleca la câmp, gospodarul îşi punea în traistă un boţ de mămăligă, o ceapă zdravănă, iar dacă era mai avut, şi niţică brânză. Această hrană trebuia să fie suficientă şi să-i dea putere. În tradiţia populară, ceapa nu este un aliment obişnuit. Ea are nu mai puţin de şaptezeci de piei, iar dacă este dată de pomană, te protejează de duhurile cele rele. În anumite zile din an, foile de ceapă pot să prezică cum va fi vremea, ploioasă sau secetoasă, iar dacă este consumată de femeile care tocmai au născut, acestea vor avea parte de lapte pentru prunci. Sâmbătă însă cu nici un preţ nu trebuie să mănânci nici măcar o bucăţică de ceapă, ca să nu rămâi fără suflet.

Poveste din Bucovina

Elena Niculiţă Voronca a cules în volumul "Datinile şi credinţele poporului român", din localitatea Mahala (Bucovina), o poveste al cărei personaj principal era un flăcău. Aceasta s-a învoit să muncească timp de un an la un gospodar, având în grijă turma de oi. La sfârşit, drept răsplată pentru munca sa, putea să ia toate oile pe care reuşea să le azvârle peste gard. Toate ar fi frumoase, numai că această treabă avea şi un vicleşug. Flăcăul primea de mâncare în fiecare zi o bucată de pâine şi o ceapă. Doar atât. Numai că, într-una din zile, flăcăul se întâlni pe drum cu o bătrână, care-l sfătui să arunce în fiecare zi ceapa în scorbura unui copac, iar ea îi va da făină să-şi facă mămăligă şi usturoi pentru mujdei. În loc de apă, cir (un fel de terci din porumb, foarte subţire). În schimbul ajutorului ei, flăcăul se învoi să-i dea la sfârşitul anului o oaie. Când se împlini sorocul, mare îi fu uimirea gospodarului când văzu cu câtă uşurinţă feciorul arunca oile peste gard. Pe toate, în afară de una. Pe cea mai slăbănoagă i-o lăsă gospodarului, mărturisindu-i în acelaşi timp cum de a reuşit să aibă atâta putere. În timp ce copacul în care dosise zi de zi cepele primite se uscase, el căpăta puteri mâncând ceea ce îl sfătuise bătrâna: mămăligă, mujdei şi cir. Mâncăruri simple, care dau putere. Cine ar fi crezut?

Pâine cu ceapă şi măsline

Ingrediente: o ceapă mai mare, 50 g măsline, 500 g făină de secară, un cubuleţ de drojdie, sare, două linguri de zahăr, 250 ml apă, două ouă, ulei, unt.

Preparare: Ceapa se toacă foarte mărunt şi se căleşte în ulei încins până când devine aurie. Se lasă să se scurgă pe un şervet absorbant. Se face maiaua din apa călduţă în care s-au pus drojdia, sarea şi zahărul. Când a crescut, se toarnă peste făină. Se adaugă ouăle, ceapa călită şi măslinele tocate mărunt. Se frământă un aluat elastic (se mai poate adăuga făină sau ulei dacă este necesar). Se lasă să crească într-un loc cald. Se modelează aluatul în formă de pâinici şi se aşază în tăvi unse cu unt şi tapetate cu făină. Se lasă în cuptor până când sunt gata.