Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ziua de 25 martie, atunci când în mod tradiţional este sărbătorită Buna-Vestire sau Blagoveştenia, are duble semnificaţii
Ziua de 25 martie, atunci când în mod tradiţional este sărbătorită Buna-Vestire sau Blagoveştenia, are duble semnificaţii. Pe de o parte, conform învăţăturii bisericii, în această zi Fecioara Maria a primit vestea că va avea un fiu, pe Mântuitorul lumii. În acelaşi timp însă, pe un alt plan, se consideră această dată ca fiind momentul decisiv, fără cale de întoarcere, al trezirii naturii la viaţă. “De Blagoveştenie învie toată musca, şi iarba începe a creşte, pentru că pământul atunci e blagoslovit” (Elena Niculiţă Voronca – “Datinele şi credinţele poporului român”).
Pe limba păsărilor
Tot de Buna-Vestire se dezleagă şi limba păsărilor, în special a cucului. Acesta din urmă se metamorfozează de-a lungul anului, fiind iarna uliu, iar apoi devenind cuc. La Sânziene sau la Sân Petru, cucul începe să mănânce din ce în ce mai mult orz, iar pentru că se îneacă se transformă la loc în uliu, până dă din nou căldura. Dat fiind “harul” său, gospodarii consideră că el are mari puteri şi poate spune, dacă ştii să-l asculţi, ce se va întâmpla în viitorul apropiat. Aşa ei pot afla peste cât timp se vor căsători sau vor avea parte de necazuri. Un alt obicei transmis din moşi-strămoşi este de a arunca toate ouăle din această zi, pentru că din ele ar ieşi pui diformi.
Fiind o perioadă de începuturi, în lumea satului se desfăşoară o serie de ritualuri cu scop protector. Se afumă casa cu tămâie, pentru a ţine animalele sălbatice şi toate relele departe de gospodărie. Copacii care nu dau semne să înmugurească sunt ameninţaţi cu securea, rostindu-se: “Dacă nu rodeşti, te tai!”. Pentru ca albinele să fie puternice şi agresive cu duşmanii, sunt lăsate să treacă printr-un gât sau o gură de lup, transferându-se astfel asupra lor puterea fiarelor.
Pentru ca îngerii, care se coboară deasupra gospodăriilor, să nu sufere de frig şi foame se fac focuri pe toată durata nopţii şi se lasă alături mâncare (de cele mai multe ori pâine sau colaci) şi, băutură. A doua zi de dimineaţă alimentele sunt date de pomană vecinilor.
Supă în foitaj
Ingrediente: o legătură de ceapă verde, doi ardei graşi, doi morcovi, câteva bucheţele de broccoli şi conopidă, doi cartofi, sare, piper, cimbru, pătrunjel verde, o lămâie, o foaie de foitaj, ulei.
Preparare: Ceapa se curăţă şi se taie rondele, iar ardeii, morcovii şi cartofii se taie în cuburi. Se pun toate legumele la fiert într-o oală cu apă în care s-a adăugat puţină sare. Când sunt pe jumătate fierte se ia oala de pe foc. Se trasferă legumele într-o oală termorezistentă, turnându-se şi din zeama în care au fiert. Se acreşte cu suc de lămâie şi se presară piper, cimbru şi pătrunjel. Oala se acoperă etanş cu foaia de foitaj unsă cu ulei sau margarină. Se lasă în cuptor până când se umflă foitajul. Se serveşte fierbinte. Pentru un gust mai picant se adaugă ardei iute.
