Familia regală a României: rețete secrete și preferințe culinare, de la Carol I la Regele Mihai

Sursa foto: din volumul “Crăciun Regal” Editura Curtea Veche Publishing

Dincolo de marile dineuri, unde o întreagă echipă de specialişti discută despre meniuri şi aranjarea mesei, oamenii de stat au şi preferinţe gastronomice personale. Unele dintre acestea se regăsesc în meniurile oficiale, altele nu. Astăzi vă povestim despre preferinţele Familiei Regale a României.

Familia Regală a României a fost întemeiată de Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care a devenit la 10 mai 1866 domnitorul Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei, iar în 1881, după dobândirea independenței statale, primul rege al României, schimbare consfințită prin amendarea constituției.

Potrivit cumvaplace.ro. despre Carol I se ştie că mânca foarte puţin şi la ore fixe, dar asta nu înseamnă că preferinţele lui culinare erau la fel de „seci”. Istoricii spun că îi plăcea atât de mult borşul de peşte, încât l-a trimis pe bucătarul lui francez, Papa Gillet, la lipoveni să înveţe să îl facă. Bineînţeles că mânca şi vânat, exista o tradiţie a vânătorii foarte bine dezvoltată la vremea respectivă. Pateul de gâscă şi carnea slabă de pasăre erau, de asemenea, în meniul lui. Şi îşi încheia totdeauna masa cu o prăjitură. În ce priveşte vinurile, însă, preferinţele Regelui erau ceva mai cu pretenţii: Bordeaux, dar şi câteva crame locale.

Următorii suverni ai României, Regele Ferdinand și Regina Maria au schimbat complet lucrurile, de la ora mic-dejunului care s-a mutat la 9, de la 6, şi până la meniu, scrie Ştefania Dinu în volumul Mese si meniuri regale. Eleganta, fast și bun-gust. Ferdinand I prefera breakfast-ul pe model britanic: cu friptură sau şniţel, ochiuri, croissant, cafea, unt şi marmeladă. El avea un bucătar adus de Maria de la Cobourg, germanul H. Edner, care a stat 30 de ani în România, apoi a plecat la Casa Regala din Iugoslavia. Regina Maria era însă mult mai ponderată, în plus, ținea post negru în fiecare vineri. Chiar înainte de a deveni regină, Maria a introdus la Palat obiceiuri din ţara sa natală, cum era ceaiul de la ora 17, urmat adesea de o plimbare la Şosea sau de excursii călări în împrejurimile oraşului.

Regina-mamă Elena a României , mama Regelui Mihai I, iubea felurile de mâncare simple şi sănătoase, cu legume proaspete, fructe, ulei de măsline, paste şi ierburi, în perioada în care îşi trăia exilul în Italia. Viaţa de dinainte de a părăsi România a fost însă teribil de austeră. În timpul domniei Regelui Mihai I, sunt mese aproape spartane, la palat. Regele Mihai I, la fel ca şi predecesorul său, Carol I, mânca puţin, mesele nu durau foarte mult, iar preparatele erau simple, legume, carne şi supe, prefera la desert îngheţata, mai ales de caramel, aşa cum aflăm din volumul ,,Carte Regală de Bucate”, publicată de Principesa Margareta. Majestatea Sa povesteşte în carte şi că, mulţi ani mai târziu, Regele s-a îndrăgostit de New York Cheesecake, preparată chiar de către dânsa, aşa cum învăţase de la un profesor din studenţie, un american. Şi, între preferinţele mai târzii ale Regelui este notată şi „chestia aia verde”, adică pasta con pesto.

New York Cheesecake

INGREDIENTE

Pentru blat
300 g de biscuiţi digestivi
50 g de zahăr tos
80 -95 g de unt topit
1 linguriţă de scorţişoară (opţional)
Pentru umplutură
450 g de brânză cremoasă, marca Philadelphia
1 plic de gelatină fără aromă
60 ml de apă rece
100 -150 g de zahăr
200 g de smântână grasă
200 g de smântână dulce, pentru frişcă
1 praf de sare
Pentru topping (sosul de afine)
200 g de afine (dacă nu aveţi afine, puteţi pune zmeură, piersici, căpşuni sau alte fructe)
2 linguri de apă
100 g de zahăr tos
OBS. Puteţi dubla cantitatea de ingrediente pentru topping

CUM SĂ FACEȚI

Pentru blat: fărâmiţaţi biscuiţii într un robot de bucătărie (alternativ, îi puteţi pune într-o pungă cu închidere etanşă şi ii puteţi sfărâma cu o conservă de supă sau cu un sucitor). Puneţi într-un castron mijlociu biscuiţii sfărâmaţi şi zahărul, adăugând untul topit, şi amestecaţi până când ingredientele se omogenizează şi formează o pastă. Dacă doriţi, se poate adăuga puţină scorţişoară, după gust. Ungeţi cu unt o tavă rotundă de tartă de 20-23 cm în diametru şi puneţi o folie de aluminiu, pentru ca aluatul să nu se lipească (se poate pune o hârtie de copt, pentru a uşura tăierea şi scoaterea blatului din tavă). Presaţi bine pasta de biscuiţi pe fundul şi pe laturile tăvii (aproximativ 2,5 cm) folosind spatele unei linguri sau fundul unui pahar. Cât timp pregătiţi umplutura, acoperiţi aluatul cu o folie de plastic şi puneţi-l în frigider, ca să se răcească.
Pentru umplutură: diluaţi gelatina în apă rece, amestecaţi la foc mic până se dizolvă (fără să dea în clocot). Bateţi brânza Philadelphia cu mixerul sau cu telul până devine o cremă moale. Adăugaţi încet gelatina, amestecând până ce compoziţia devine omogenă. Adăugaţi zahărul şi sarea şi continuaţi să amestecaţi până compoziţia devine uşoară şi pufoasă. Într-un castron curat, bateţi smântâna dulce pentru frişcă până se întăreşte. Turnaţi smântâna grasă peste frişca obţinută, apoi adăugaţi încet amestecul de smântână în compoziţia cremoasă de Philadephia. Turnaţi totul peste blatul de biscuiţi şi uniformizaţi suprafaţa cremei. Puneţi la frigider până se întăreşte (minimum 4 ore sau, mai bine, peste noapte).
Pentru topping: Puneţi într-o tigaie la foc mediu o treime din afine, cu două linguri de apă şi 100 g de zahăr, până când zahărul se topeşte şi afinele se sfărâmă. Când amestecul fierbe, învârtiţi tigaia, pentru a distribui uniform lichidul. Continuaţi să fierbeţi la foc mediu, până când compoziţia se îngroaşă şi se transformă într-un sirop mai închegat. Strecuraţi siropul într-un castron, aruncaţi afinele fierte şi lăsaţi siropul să se răcească la temperatura camerei. Adăugaţi, în sirop, afinele crude rămase. Amestecaţi şi puneţi la frigider.

Regina Ana a României, născută în Franţa, a ajuns să trăiască o viaţă dură în exilul de după abdicarea forţată a Regelui Mihai I. În Anglia, mica gospodărie avea şi o grădină cu legume, pe lângă păsările care creşteau acolo. Ca urmare, mesele erau foarte simple, cu ouă, fructe şi legume. Regina a fost însă şi o mare amatoare a meselor în aer liber, iar picnicurile la iarbă verde sunt între amintirile care o leagă pe fiica ei, Principesa Margareta, de acele vremuri. În meniul Reginei de mai târziu şi-a găsit loc cuşcuşul, descoperit în Corsica. Una dintre preferatele ei era zabaglione.

În ce priveşte preferinţele culinare ale Majestăţii Sale Margareta, custodele Coroanei României, şi ale prinţului Radu, tot în Cartea Regală de Bucate căutăm. Sunt 6 reţete notate acolo, deloc simple, dar cu siguranţă delicioase!