Bucharest Food Festival/"Misiune" în bucătărie

Timp de patru zile, în perioada 16-19 octombrie, parcul din piaţa Unirii devine punctul de întâlnire a celor îndrăgostiţi de mâncarea bună. Aflat la prima ediţie în România, Bucharest Food Festival şi-a propus să satisfacă toate capriciile gurmanzilor.

Timp de patru zile, în perioada 16-19 octombrie, parcul din piaţa Unirii devine punctul de întâlnire a celor îndrăgostiţi de mâncarea bună. Aflat la prima ediţie în România, Bucharest Food Festival şi-a propus să satisfacă toate capriciile gurmanzilor.
Un număr de 80 de expozanţi din domeniul alimentar şi 25 de restaurante. 40 de ore de program artistic şi o tombolă cu premii atractive. Peste 30.000 de vizitatori care vor trăi şi "gusta" un eveniment unic în România, dar cu o veche tradiţie în multe alte ţări din lume. Organizat de agenţiile Morevents şi Zarva Communication, evenimentul le-a pregătit românilor o călătorie culinară inedită.
Prima zi a Bucharest Food Festival a debutat cu un work-shop organizat de Jurnalul de bucătărie (marcând astfel, într-un mod cu totul caracteristic, împlinirea a patru ani) şi moderat de Simona Lazăr, editorul suplimentului culinar al Jurnalului Naţional. Tema simpozionului a fost una generoasă, dar în acelaşi timp destul de controversată: "Există sau nu bucătărie românească". Invitaţii, personalităţi pentru care gastronomia românească a depăşit cu mult statutul de pasiune, transformându-se cu timpul în "misiune", au adus argumente pro şi contra caracterului ei cu totul original. Domnul Gheorghe Vătafu, maestru al artei culinare şi vicepreşedinte al ANBCT, a mărturisit cu tot sufletul că "bucătăria românească autentică nu este pe cale de dispariţie, este vie, a existat, există şi va exista întotdeauna. Nu trebuie ignorată, pentru că place atât românilor, cât şi străinilor". Georgeta Roşu, director
la Muzeul Ţăranului Român, a deschis o nouă perspectivă, bucătăria românească trebuind percepută ca având caracter dual, fiind atât hrană profană – destinată consumului de zi cu zi –, cât mai ales sacră – hrană ce are puterea de a mântui, ce leagă lumea oamenilor de cea a sfinţilor, a îngerilor şi a lui Dumnezeu.

PLEDOARIE PENTRU TRADIŢIE
Doamna Maria Cristea Şoimu, autoarea volumului "Reţete de post şi sărbători creştine", şi actriţa Adriana Trandafir şi-au deschis sufletul în faţa celor prezenţi, mărturisind că bucătăria mamelor şi bunicilor noastre rămâne pentru totdeauna o amintire "gustoasă", de neuitat, pe care încerci mereu să o regăseşti.
Cristina Partal, preşedinta ANTREC România, împreună cu jurnalista Cristina Bunea au lansat o provocare ce poate răspunde la toate dilemele.  "Există sau nu bucătărie românească? Asta trebuie să decidă fiecare. Vizitaţi pensiunile din Buzău, intraţi în bucătărie sau în tindă şi gustaţi mâncarea făcută de mâinile dibace ale gospodinelor. Răspunsul îl veţi afla cu siguranţă!" Gabriela Berechet, autoarea volumului "Manualul practic al bucătarului", a punctat foarte bine: "Nu o să avem niciodată gustul mâncărurilor mamelor, bunicelor dacă folosim ingredientele mileniului III, care nu aparţin spaţiului românesc. Tehnicile de lucru se mai păstrează – şi din acest punct de vedere există şi astăzi bucătărie tradiţională –, dar ingredientele aparţin deja unui alt timp, prin comparaţie, atât de nefiresc. Nu trebuie să ne fie ruşine că mâncăm mămăligă cu brânză, ci trebuie să recuperăm brânza, smântâna şi mălaiul bunicilor noştri".
Vlad Macri, autorul cărţii "Stufat sau Estouffade sau Există bucătărie românească?", a fost un adevărat avocat al diavolului. "România se poate deschide către lume doar prin intermediul restaurantelor, dar acestea nu se deschid spre ceva nou, sunt conservatoare. Oamenii de astăzi, moderni, vor ceva nou, nu se regăsesc doar în sărmăluţe. În România nu există nici un restaurant de mare clasă care să nu respecte mot-ŕ-mot reţetele tradiţionale româneşti." Acelaşi lucru a fost afirmat şi de Octavian Făgăraş, bailli (şef) al "Chaîne de Rotisseurs" (asociaţie internaţională a gurmanzilor) în România.
Toţi cei prezenţi s-au putut înfrupta din delicatesele tradiţionale româneşti pregătite special pentru acest eveniment: sărmăluţe în foi de viţă, ciorbă ţărănească de văcuţă, plăcintă cu brânză, iepure tomnatic, raţă leşească, salată de ghebe, jambon de porc, murături sănătoase, rulada pădurarului, cârnaţi de Pleşcoi, drob, bulz. Toate stropite cu vin şi ţuică româneşti.