x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Caldura de martie

Caldura de martie

de Simona Chiriac    |    08 Mar 2006   •   00:00
Caldura de martie
CALENDAR GASTRONOMIC
A doua saptamana din primavara este caracterizata de practici magice al caror rol este de a inmuia vremea, de a asigura recolte bogate in gradini si pe campuri, pe tot parcursul anului, dar si rod stupilor. Si tot acum este timpul prielnic pentru previziuni meteorologice. Observatiile care se fac, in special la 9 martie, pun in valoare experienta si intelepciunea populara transmise din generatie in generatie, inca de la facerea lumii, cum ar spune batranii.

Caldura este cuvantul care ar putea defini cel mai bine ziua de 9 martie. In toate satele se aprind focuri pentru a incalzi pamantul si ca sa dispara frigul. Alteori se bate pamantul cu maiul pentru a iesi la iveala caldura ascunsa in interiorul pamantului pe timpul iernii. Un alt obicei presupune ca satenii sa se imparta in doua tabere. Unii bat cu putere in pamant ca sa iasa caldura, pe cand ceilalti bat pentru a ingropa frigul cat mai adanc. Aceste obiceiuri se pare ca sunt in stransa legatura cu sarbatoarea ortodoxa a celor 40 de Mucenici din Sevastia. Sfintii au fost obligati sa stea in timpul unui ger cumplit intr-un iezer cu apa foarte rece. Pentru ca tortura sa fie si mai crunta, langa acest iezer se afla altul cu apa foarte calda. Pentru ca au indurat cu stoicism si nu au renuntat la credinta, Dumnezeu a pogorat aupra lor o caldura mare, care a incalzit apa din iezer.

Pornind de aici, exista o serie de obiceiuri care doresc sa aminteasca de acest eveniment de demult. Inainte de a pleca la camp pentru arat, satenii beau 40 de linguri cu vin ca sa aiba spor. In acelasi scop se agata de coarnele plugului colaci in care s-au adaugat cateva boabe de canepa si se intorc 40 de brazde. Cei care se afla in apropierea unei ape prind 40 de pesti pentru a avea noroc la pescuit. Pestii sunt apoi mancati impreuna cu familia, pentru ca aceasta sa fie ferita de inec.

Cel mai bine este ca de Mucenici sa ploua, acesta fiind un semn de belsug. La fel se intampla si in cazul in care tuna. Daca pe camp nu se afla nici un pic de zapada, este semn de mare saracie si seceta. Incepand de la 9 martie, ziua se mareste cu cat sare cocosul peste prag.

OFRANDE
Din paine nedospita si cu miere se fac colacei numiti "maie" sau "maciuci". Cu ei satenii vor lovi in pamant ca sa iasa caldura. Se fierb in apa cu sare si se impart in strachini cu tot cu zeama, adaugandu-se miez de nuca si seminte de canepa pisate, strecurate si apoi fierte. Turtele din malai sau painea se gauresc cu o teava si apoi se ung cu miere. Se taie apoi in tot atatea bucati cati sunt in casa pentru a fi toti sanatosi si norocosi. Mama care are mai multe fete de maritat face pentru fiecare dintre ele cate un sfintisor uns cu nuca. Unul dintre ei are un semn ascuns. Fata care va manca acel sfintisor se va marita intai. Pentru pomenirea celor 40 de sfinti din Sevastia se fac copturi in forma de om sau cap de om, ce sunt apoi unse cu miere si acoperite cu miez de nuca.

8-14 MARTIE
SfAntul Sofronie

„Si noi am cunoscut si am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu fata de noi. Dumnezeu este dragoste; si cine ramAne n dragoste, ramAne n Dumnezeu, si Dumnezeu ramAne n el"
1 Ioan,
capitolul 4, versetul 16

  • 8 M Cuv. Teofilact Marturisitorul, Episcopul Nicomidiei
  • 9 J †Sf. 40 Mucenici din Sevastia; Sf. Mc. Urpasian
  • 10 V Sf. Mc. : Codrat, Ciprian, Dionisie si cei mpreuna cu dAnsii
  • 11 S Sf. Sofronie, Pat. Ierusalimului
  • 12 D Cuv. Teofan Marturisitorul; Sf. Grigorie Dialogul; Sf. Simeon Noul Teolog
  • 13 L Aducerea moastelor Sf. Nichifor, Patriarhul Constantinopolului
  • 14 M Cuv. Benedict; Sf. Mc. Alexandru din Pidna
  • ×
    Subiecte în articol: căldură