x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Căldură de martie

Căldură de martie

de Simona Chiriac    |    16 Mar 2011   •   19:27
Căldură de martie

156602-bucate21-30-1.jpgÎn calendarul popular, la data de 17 martie, pământul începe a se deschide, lăsând să iasă căldura. Concomitent, se dezmorţesc toate vietăţile mici, insectele ieşind din ascunzişuri şi mişunând pe câmpuri. Pentru a le ţine departe de case, femeile ies afară şi presară bucăţele de mămăligă şi sare, săturând astfel poftele necuvântătoarelor. De asemenea, sosesc primele păsări călătoare, cocostârcii şi berzele. Alexie, numit în popor „Omul lui Dumnezeu cel cald”, este cel care are grijă ca mijlocul lunii martie să aibă note distincte de primăvară. Despre el se spune că ar fi nesocotit voinţa lui Dumnezeu şi astfel a eliberat toate gângăniile şi jivinele târâtoare, iar drept pedeapsă a fost transformat într-un cocostârc ce se chinuieşte ziua întreagă să adune insectele scăpate.

 

Noroc la peşte!
Fiind o zi prielnică începuturilor, oamenii îndeplinesc o serie de ritualuri care au rolul de a aduce prosperitate. Mai întâi pescarii dorm mai mult în această zi şi ţin post ca să aibă noroc la peşte. Unii, mai curajoşi, merg la râu şi prind un peşte, iar după ce-l mănâncă obişnuiesc să rostească aşa: „Alexie, Omul lui Dumnezeu,/ Eu am venit la pârâu/ Să prind un peşte/ Să-l mănânc/ Cum este el din pârâu,/ Iar tu să te rogi lui Dumnezeu/ Totdeauna pentru mine,/ Să pot prinde peşte bine”.

 

Miere în ştiubeie
Prisăcarii scot afară stupii cu albine, obişnuindu-se să se plămădească şi ceva copturi cu miere. În lumea sa­tului, albinele erau foarte importante, căci pe lumea cealaltă sufletul omului se făcea albină. „Albina nu oricine poate s-o ţie; trebuie să fie cineva tare curat, că altfel nu-i merge. Dacă ar putea-o ţine fiecare, la toată casa ai videa stupi, n-ar fi mare lucru; nici n-ai a le hrăni, căci ele se hrănesc din mana lui Dumnezeu, dar unde nu le plac fug. Şi din albini, cum ţ-a fura cineva, nu mai ai parte, că se face pricaz.” (Elena Niculiţă Voro­nca – „Datinele şi credinţele poporului român”)

Bastonaşe cu miere şi cacao
Ingrediente: 125 g zahăr tos, 5 g scorţişoară, 10 g bicarbonat de sodiu, 3 g sare, 100 g miere, 120 ml lapte dulce, 750 g făină, două pliculeţe zahăr vanilinat, 20 g cacao, o portocală.
Preparare: Într-un bol se amestecă scorţişoara cu cacaua, sarea, zahărul vanilinat, zahărul tos şi bicarbonatul de sodiu. Se toarnă mierea şi laptele dulce călduţ, coajă rasă de portocală şi se mixează. Se adaugă treptat făina şi se frământă până se obţine un aluat tare, nelipicios. Se lasă să se odihnească zece minute, se întinde pe un tocător presărat cu făină într-o foaie cu o grosime de circa jumătate de centimetru. Se taie sub formă de bastonaşe, se aşază pe o tavă tapetată cu hârtie de copt presărată cu făină şi se introduc în cuptorul încins. Se coc la foc mediu 15-20 de minute sau până când încep să se aurească pe margini. Se lasă să se răcească în tavă zece minute, apoi se aşază pe un grătar de bucătărie şi se lasă complet să se răcească.
• Reţetă redactată de Alina-Ramona Anghel

×
Subiecte în articol: calendar gastronomic culinar