Credinţă şi istorie la Coşuna

Mănăstirea Coşuna – Bucovăţul Vechi se înscrie în categoria construcţiilor religioase monumentale din Ţara Românească. O imagine detaliată despre ce a fost odinioară se poate contura şi prin intermediul do­cumentelor şi al descrierilor transmise de călătorii străini.

Mănăstirea Coşuna – Bucovăţul Vechi se înscrie în categoria construcţiilor religioase monumentale din Ţara Românească. O imagine detaliată despre ce a fost odinioară se poate contura şi prin intermediul do­cumentelor şi al descrierilor transmise de călătorii străini. Mai multe am aflat cu ajutorul părintelui Marius Resceanu de la Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Craiovei. Începuturile sunt neelucidate. Într-o “Delă pentru mănăstirile din jurul Craiovei” se precizează că lăcaşul de cult datează din anul 1843. Dionisie Eclesiarhul (caligraf, traducător şi cronicar de renume) îi menţionează însă în “Pomelnicul ctitoresc”, printre do­natori, pe “Basarab Voievod-întâiul Ba­sa­­rab”. Ctitorii fondatori sunt Ba­sarab cel Tânăr şi Neagoe Basarab. Restaura­tori vechi ai aşezământului monahal sunt marele ban Stepan şi fiul său, ma­rele clucer Pârvu.

Arhitectură

Singura clădire păstrată până în vremurile noastre din ctitoria lui Stepan şi Pârvu este biserica mănăstirii, zidită în numai 65 de zile (20 iulie-3 octombrie 1572). Biserica a fost construită cu “că­rămidă romană scoasă din ruinele unei cetăţi alăturea de dânsa”, după cum precizează Cezar Bolliac (fruntaş al Revoluţiei din 1848 şi promotor al studiilor arheologice). Cărămida bisericii este formată din blocuri mari de piatră calcaroasă, specifică construcţiilor romane din Oltenia. Din punct de vedere arhitectonic, biserica face parte din categoria monumentelor în stil valah, care sintetizează elementele populare şi pe cele bizantine. Pictura Bisericii Mănăs­tirii Coşuna – Bucovăţul Vechi  este o fres­că din secolul al XVI-lea. Iniţial s-a lucrat o pictură murală (cu ocru roşu atât pe interior, cât şi pe exterior). ­Fresca policromă, din sfântul altar şi din naos, a fost realizată în anul 1574 de un grup de pictori rămaşi necunoscuţi.

Seminar

Începând cu 1948, când a avut loc re­or­ganizarea învăţământului teologic, Mă­năstirea Coşuna – Bucovăţul Vechi adă­posteşte în chiliile sale Seminarul teologic metropolitan “Sfântul Gri­gorie Teologul”. La începutul activităţii şcolare, lăcaşul de cult nu dispunea de locuinţe corespunzătoare. Treptat, lucrurile au evoluat, iar seminarul de la Coşuna a dăruit ţării preoţi, dascăli de teologie, protopopi, consilieri şi ierarhi, du­pă cum ne-a explicat directorul semi­na­rului, Constantin Popescu. Astăzi la mă­năstire, tinerii seminarişti se pre­gă­tesc pentru intrarea în Postul Paş­te­lui. Constanţa Băluţă, bucătăreasă la se­minar, ne-a prezentat câteva dintre pre­paratele servite tinerilor în perioada Postului Mare.

Ciorbă de zarzavat

Ingrediente: 3 cepe mari, doi morcovi, o ţelină, un păstârnac, 7 roşii.

Preparare: Se ia ceapa, se taie solzişori  şi se pune la înăbuşit în oală. Peste ceapă se adaugă morcovul tăiat rondele şi păstârnacul făcut cubuleţe. După aproximativ 20 de minute se adaugă roşiile curăţate de coajă. Se adaugă puţin ulei. La sfârşit se drege, după gust, cu borş şi sare. Se mai lasă câteva minute la fiert şi se dă de pe foc. Imediat se adaugă şi verdeaţa tocată mărunt.

Ciorbă de praz

Ingrediente: două cepe, 3 morcovi, un fir de praz, 6 linguri de orez, 200 ml bulion, 100 ml zeamă de varză, foi de dafin, piper boabe, sare şi ulei.

Preparare: Ceapa se toacă mărunt şi se pune la înăbuşit. După câteva minute, se adaugă morcovul feliat rondele, pra­zul tăiat mărunt şi orezul. Se lasă la fiert aproximativ o jumătate de oră apoi se adaugă foile de dafin şi piperul. Se drege gustul cu sare şi zeamă de varză. 

Ciorbă de fasole

Ingrediente: 500 g fasole boabe, 3 morcovi, o ţelină, 4 roşii, un praf de sare, câteva crenguţe de cimbru.

Preparare: Se pune fasolea la fiert în puţină apă (doar cât să o acopere). Du­pă ce a dat în fiert, se aruncă prima apă şi se pune fasolea în oală. Se lasă cam 30 de minute să fiarbă, apoi se adaugă crenguţele de cimbru, ţelina tăiată cubuleţe şi roşiile feliate. Când e gata fiartă fasolea, se drege gustul cu sare.

Melci cu gem

Ingrediente: 500 g făină, 250 ml apă, 20 g drojdie, 4 linguri de zahăr, două linguri de margarină, o lingură de ulei, o linguriţă de sare.

Preparare: Se face un sirop din trei linguri de zahăr şi 100 ml apă. Se pune un cubuleţ de drojdie la înmuiat cu 150 ml apă caldă şi o lingură de zahăr. După ce s-a dizolvat zahărul şi drojdia se lasă în­că 15 minute la fermentat. Într-un vas mare se pune făina amestecată cu sare şi se adaugă maiaua, iar apoi siropul de zahăr şi margarina. La sfârşit se pune ulei. Atunci când este frământat aluatul, se lasă la dospit 30 de minute. După ce a crescut se mai frământă câteva minu­te şi apoi se dă la rece pentru o oră. Ul­te­rior se rupe aluatul în bucăţi mai mici şi fiecare se modelează ca o funie, iar apoi se dă forma unui melc. Se mai lasă 15 minute la crescut, iar apoi se dă la cuptor. Se serveşte cu gem de prune, caise sau mere.