Da’ cu murăturile ce aveţi, fraţilor?!!

Am văzut o mulţime de preparate cu garnituri din tot felul de salate, dar n-am văzut, decăt pe ici, pe colo, căte o murătură stingheră şi ruşinată intr-un colţ de platou.

Am văzut o mulţime de preparate cu garnituri din tot felul de salate, dar n-am văzut, decăt pe ici, pe colo, căte o murătură stingheră şi ruşinată intr-un colţ de platou.

Aşa că eu le voi reabilita. Am pus măna pe o hărtie şi un creion şi am inceput a schiţa tot felul de modele de aranjamente pentru platourile pentru masa de Crăciun şi de Revelion. Şi, ca să fiu căt mai inspirată, mi-am pus pe masă un castronel cu murături. Vaaaiii! Ce minuni mi-au apărut in faţa ochilor!

Tablou mirositor. Am aranjat aperitive constănd in sandvişuri cu icre, printre care am vărăt căte o bucăţică de chilcă sărată, uitată in zeamă de lămăie; jumări ţărăneşti, intre care am infipt sferturi de ceapă roşie şi bucheţele ciufulite de conopidă murată; pătrate din piftie de porc, pe care le-am despărţit cu garduri din felii subţiri de varză roşie şi rondele de ţelină murată; ceva tobă, ornată cu felii de pepenaş murat. La capitolul brănzeturi, am tras tare pe bucăţele de plăcinţică de brănză; caşcaval şi brănză cu măsline fără sămburi şi ceapă roşie. Şi ţuică... adevărată! Şi rece şi fiartă, după cum vrea meseanul! Am trecut la felul intăi, adică un platou uriaş, in centru cu fripturi planturoase incolţite de cărnaţi picanţi, supăraţi foc pe feliile de gogoşari care se inghesuiau de pe margine. Dintr-un castron aruncau arome murături asortate, de la rondele de morcovi, pepenaşi mici, gogonele, conopidă, pănă la ardeii graşi umpluţi cu varză. Pe masă se mai aflau şi boluri mici, din sticlă, aşa, ca să vadă toată lumea culoarea roz şi limpede, pline cu zeamă de murături deschizătoare de drumuri pentru alte bucăţele de cărnat. Acum ar mai trebui doar un pic de ţuică, aşa, ca să cureţe puţin locul! şi să mai dansăm un pic, pentru că ziua abia a inceput!

Felul doi. Facem o pauză de o cafea, două şi trecem la... sarmale! Dolofane, calde-aburinde şi rumenioare, sarmalele ajung degrabă in farfuriile pe care se află ardei dulci, muraţi, din cei lungi, iar pe farfurioare aparte, ardei iuţi din cei adevăraţi, pentru doritorii de iuţeală. Ba pentru unii şi niscai hrean lăcrimos şi curăţitor de horn tabacic. De stins? Imediat turnăm nişte vinişor roze, roşu, chiar şi alb, numai vesel să fie, din cel nou, ca să stingă iuţeala şi să nu se urce repede la cap. Mai vrea careva o fripturică, o slăninuţă? Un cărnăcior? Iată-l, aşteptau spăşiţi şi ruşinaţi, lăngă farfurioarele cu muştar, hrean şi sfeclă roşie! Merge şi un vinişor, acum in timpul pauzei, ca să se odihnească omul! Şi... iar să mai danseze!

Desertul. Cozonacul ia ochii de la prima vedere. Doi sunt drepţi, doi colăcei cu gaură la mijloc, doi rotunjori şi dolofani şi căţiva mititei făcuţi in forme de brioşe, pentru copilaşi. Toţi au nucă, stafide umflate de romul pe care l-au băut setoase şi bucăţele de rahat, ca să impace toate gusturile deodată. Mai avem şi ceva plăcintă cu gutui şi nucă şi rulouri cu brănză dulce. Şi... merge un vin alb, care să ajute la lunecuşul cozonacului şi... ceva suc de portocale şi lămăi, căt se poate de natural... Mai dansăm... Mda, se cam intunecă şi fiecare trebuie să plece la el acasă! Ce dacă e Crăciunul? Gata! Acum servesc ultima cafea şi... un coniac! Aşa, de turtire a fesului! Da, unul bun care să spargă toate mirosurile de murături, cărnaţi şi sarmale! Unul care să ţi se imprăştie in gură, să-ţi trezească toate simţurile şi să vrei să-ţi duci nevasta acasă... Apoi ii conduc la uşă! La mulţi ani! Să fiţi sănătoşi şi la pungă groşi! Să ne vedem şi la anu’ mai frumoşi! Le strig eu urarea mea!

Pac! Imi cade din mănă caietul de schiţe şi mă trezesc. Murăturile din castronel aveau un aer ciudat şi parcă rădeau pe furiş mirosind şi mai tare. Ah! Niciodată n-o să mai fac planuri sau schiţe in apropierea unui castron cu murături!