Bune, rele
|
Editorial
de Simona Lazar |
Mancarea primilor oameni, dar si "hrana zeilor". Pentru potentialul lor nutritiv (li se mai spune si "carnea pamantului"), dar si pentru efectele halucinogene ale unor specii (folosite in Antichitate de marii preoti, pentru a "intra in transa"), ciupercile au fost dintotdeauna apreciate.
Horatiu spunea: "Nimic nu este mai usor decat a dispretui aurul si argintul sau a te lipsi de o imbracaminte scumpa.
Insa a renunta la o mancare
de ciuperci este un sacrificiu
mult prea aspru".
Si trebuie sa fi stiut el ce zice,
caci pe vremea sa "gurmanderia" si-a traversat una dintre
perioadele ei de glorie.
Gatite in fel si chip - coapte pe vatra, prajite in unt, asezonate cu marar si smantana, umplute cu branza, sotate, transformate in supe delicioase ori in... muraturi - , ciupercile prezinta un singur inconvenient: nu te poti apropia de ele decat dupa ce le cunosti foarte bine. Altfel, pot fi inselatoare. Sunt, asa cum spune o vorba veche, asemeni oamenilor: nimic nu seamana mai mult cu cele bune, decat cele rele.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc
Accept
