x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Destine regale

Destine regale

de Tudor Cires    |    10 Mai 2006   •   00:00
Destine regale
MARIOARA SI ALEXANDRU - cina 21 februarie 1922
La data de 8 iunie 1922, principesa Marioara (Mignon) se casatorea cu regele Alexandru I al Iugoslaviei, dupa o logodna care durase doar cu putin mai mult de trei luni. Era inceputul unor ani frumosi pentru tanara pereche, care - spun martorii vremii - era una dintre cele mai potrivite de la curtile europene.

NUNTA. Alaiul regal a pornit de la Bucuresti la 6 iunie, imbarcandu-se pe iahtul "Stefan cel Mare". La Dobrovita, viitorii miri au fost intampinati de un alt iaht pe care fusesera imbarcate 600 de fecioare, sarbii incercand sa aduca astfel un omagiu viitoarei lor stapane. Nunta s-a celebrat la Belgrad doua zile mai tarziu, intr-o atmosfera de sarbatoare, iar imaginile vremii ni-i infatiseaza pe sarbi in costume populare, umpland strazile capitalei lor si aducand buchete imense de flori cuplului regal. Si pentru ca la nunta a plouat, s-a spus ca viata celor doi miri va fi plina de bucurie si de noroc. Intr-o oarecare masura asa a si fost, daca ne gandim ca, dintre toate fiicele Mariei si ale lui Ferdinand, Marioara a avut cea mai fericita casnicie. Asta pana in 1934, cand Alexandru a fost asasinat la Marsilia, in timpul unei vizite oficiale in Franta.

Lui Alexandru I al Iugoslaviei i s-a mai spus si Alexandru Unificatorul. Dupa ce urcase pe tron in 1921 ca rege al Serbiei, Croatiei si Sloveniei, in 1929 fondeaza Regatul Iugoslaviei, care se va numi astfel pana dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand Iugoslavia devine republica.

URMASII. Alexandru I si Maria a Iugoslaviei au avut impreuna trei fii: Petru, Tomlin si Andrei. Succesorul sau, Petru, devine rege la numai 11 ani si avea sa ramana pe tron pana in 1945, cand preda prerogativele puterii unui consiliu de regenta prezidat de Iosif Broz Tito, care in 1947 aboleste monarhia. Petru moare la 47 de ani, fiind singurul fost monarh european ingropat pe pamant american.

In prezent, dinastia Karagiorgevici este condusa de printul de coroana Alexandru, a carui familie s-a mutat incepand cu 31 ianuarie 2002 la Belgrad, in fostul Palat Regal.

Ca si in alte tari europene, foste monarhii, urmasii caselor regale se intorc in patrie, insa numai ca simpli cetateni, si nu in calitate de conducatori ai tarii.

21 FEBRUARIE 1922 - CINA, PALATUL COTROCENI
  • Consomme Carmen Sylva/Supa Carmen Sylva
  • Filet de Sandre Venetienne/Fileu de salau venetian
  • Dinde à la Godard/Curca à la Godard
  • Truffes en surprise/Trufe-surpriza
  • Agneau de lait rôti/Friptura de miel de lapte
  • Salade Astoria/Salata Astoria
  • Asperges en Branche Sauce SuprÃşme/Sparanghel fiert cu sos SuprÃşme
  • Parfait aux Fraises/Parfe cu fragi
  • Duchesses au Chester/Ducese cu branza Chester
  • Dessert/Desert
  • PETRU AL II-LEA, UN REGE IN EXIL
    Fiul cel mare al regelui Alexandru I al Iugoslaviei si al principesei Maria de Romania si Hohenzollern, Petru al II-lea, s-a nascut la 6 septembrie 1923 si a murit in 1970. Dupa asasinarea tatalui sau in 1934, Petru este ultimul vlastar domnitor din dinastia Karagiorgevicilor. La numai 11 ani se urca pe tronul de la Belgrad, regenta fiind asigurata de varul tatalui sau, printul Pavel. In 1944 se casatoreste la Londra cu principesa Alexandra a Greciei, iar in anul urmator se naste fiul lor, Alexandru. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, este fortat sa plece in exil. Moare 25 de ani mai tarziu, in Denver, Colorado, fara a abdica insa vreodata.

    FILET DE SANDRE VENITIENNE / Fileu de salau à la Venitienne

    Salaul se spala, se curata, se fileteaza, iar fileurile se poseaza in apa cu sare si piper. Se aduce la masa cu crutoane de paine prajita in unt topit si cu sos venetian. Sosul venetian este un sos de vin alb cu unt, cu putin din zeama in care a fiert pestele si ierburi aromate, fiert pana se ingroasa (se reduce). Apoi sosul de vin se inverzeste cu tarhon, asmatui tocat si spanac oparit, batut la piua si trecut prin sita (prin etamina se trecea pe vremuri), subtiat cu zeama de lamaie.

    CONSOMME CARMEN SYLVA / Supa Carmen Sylva

    Este o supa velute ("veloute", in franceza, insemnand "catifelata"), obtinuta din orez fiert si rosii, toate pasate foarte fin. Se asezoneaza cu sare si piper alb macinat. Este o supa mai subtire decat supa-crema obisnuita si are ca garnitura cuburi de rosii, ardei gras taiat julien si orez, toate fierte separat.

    ASPERGES EN BRANCHE SAUCE SUPRÊME / Sparanghel fiert cu sos Suprem

    Pentru arta culinara, sosul Suprem marcheaza desavarsirea pe care o poate atinge sosul cunoscut sub numele de "sos veloute" sau "sos alb gras". De altfel, sosul velute este considerat doar o baza pentru alte preparate si se pregateste din 80 g faina alba, 65 g unt si un litru de fond alb (zeama sau supa de pasare limpede). Se topeste untul, se amesteca apoi cu faina, avand grija sa nu se formeze cocoloase, si se lasa pe foc moale, fara insa ca faina sa se rumeneasca. Dupa ce se racoreste putin, se toarna supa de pasare, care la randul ei trebuie sa fie calduta. Se amesteca bine pana cand se obtine un sos omogen. Se lasa sa mai fiarba putin, la foc mic, pe coltul plitei. Mai departe, pentru obtinerea sosului Suprem, la un litru de sos veloute se adauga un litru de fond alb si 200 ml esenta de ciuperci. Se pune pe foc si se invarte intruna cu o spatula pana cand sosul se reduce la jumatate din cantitatea initiala. Atunci se adauga 300 ml smantana si se continua reductia pe foc mic pana cand sosul sta pe spatula. Se strecoara si, in ultimul moment, inainte de a fi adus la masa, se mai adauga 100 g unt. In cazul acesta, sosul se foloseste alaturi de sparanghel, care se fierbe si se trage in unt.

    DUCHESSES AU CHESTER / Prajiturele Duchesse cu branza Chester

    Pentru prepararea duceselor se folosesc 100 g zahar, doua pliculete cu zahar vanilinat sau o lingurita cu esenta de vanilie, 300 g migdale macinate, 300 g alune coapte si apoi macinate, 30 g faina, 30 g unt, 3 albusuri de ou. Se bat albusurile spuma, se incorporeaza lingura cu lingura zaharul amestecat cu zaharul vanilinat, migdalele si alunele, faina, amestecand bine sa se omogenizeze, iar la sfarsit se adauga untul topit. Cu acest aluat se umplu mici forme ovale pentru galete (prajiturele), forme care au fost in prealabil unse cu unt si faina, si se formeaza cu degetul un gol in mijloc, unde se va pune ulterior umplutura. Se dau la cuptor si se coc, apoi se unesc doua cate doua, umplandu-se cu o crema obtinuta din branza Chester.

    DINDE À LA GODARD / Curca à la Godard

    Curca se curata, se portioneaza, se sareaza si se pipereaza, apoi se pune intr-o tava mai adanca si se brezeaza (se prepara la cuptor, in suc propriu) timp de o ora. Daca este nevoie, se mai adauga putina apa. Se aduce la masa cu garnitura Godard si sos Godard. Garnitura Godard se prepara din mici galuste din carne tocata de pasare, fierte, din felii de trufe sau din trufe mici intregi, din ciuperci mici intregi, rinichi de cocos, momite de miel. Sosul Godard este obtinut dintr-un sos demiglas, cu reductie de sampanie, esenta de ciuperci si sunca tocata.
    ×
    Subiecte în articol: alex sosul godard