Din dragoste pentru bucate alese

În cele patru zile, cât a durat Bucharest Food Festival, bucureştenii care au trecut prin zona comercială Băneasa au putut gusta preparate inedite pregătite de profesionişti.

S-a încheiat cea de-a doua ediţie a Bucharest Food Festival. La acest eveniment, a cărui primă ediţie a avut loc în luna octombrie a anului trecut, recordurile şi demonstraţiile culinare s-au ţinut lanţ. Jurnalul de bucătărie a organizat în cele patru zile (21, 22, 23 şi 24 mai) workshopul "550 de ani de bucătărie românească, de la bulzul lui Bucur la burgerul lui Bill".

Silvian Scornea, maestru al artei culinare, a preparat sâmbătă o uriaşă fasole cu ciolan afumat, aproximativ 6.000-7.000 de porţii, iar duminică a mai gătit şi 1.500 de litri de borş de peşte. De asemenea, Horia Vîrlan, maestru al artei culinare şi vedeta emisiunii Cireaşa de pe tort, a moderat concursurile cu publicul, iar în cadrul workshopului organizat de noi a destăinuit publicului din tainele bucătăriei burgheze din secolul al XIX-lea.

Antonio Passarelli a susţinut un show culinar, iar Vincenzo Tedesco a prezentat produse siciliene, precum uleiul de măsline şi laptele de migdale.

TRADIŢIE ŞI EVOLUŢIE
Partea livrescă a festivalului am regăsit-o în expoziţia realizată de "Asociaţia Ospeţia din România - tradiţie şi evoluţie". Ion C. Rogojanu, preşedintele asociaţiei, ne-a prezentat cărţi de bucate, gravuri cu subiecte gastronomice, meniuri realizate de unii pictori şi ustensile de bucătărie. Expoziţia face parte dintr-o serie de activităţi pe care le realizează "Ospeţia din România".

"Încercăm să păstrăm tradiţiile româneşti şi vechile meserii din aşa-zisul domeniu al bucătărelii", ne-a spus Ion C. Rogojanu. Alături de el, l-am cunoscut pe Iustin Zegrea, anticar, venit cu o colecţie de cărţi de bucate româneşti şi câteva caiete de reţete. De asemenea, ne-au atras atenţia litografiile, gravurile cu subiectul meseriilor, meniuri, ghiduri, dar şi obiecte folosite în bucătărie, cum ar fi formele de făcut mucenici, sifoane, solniţe, aparat de zdrobit cartofii.

Anticarul Aurel Iordache a expus cărţi de bucate şi calendare cu numeroase informaţii legate de masă. Constantin Costantinescu ne-a prezentat tacâmuri, halbe de bere, platouri, obiecte pentru ornamentul mesei, dar şi timbre cu teme gastronomice.

CUPA PRESEI
La cele două concursuri, "Cupa presei la făcut paste" şi "Cupa presei la mâncat" am preferat să fim doar observatori. Bărbaţii au ocupat toate posturile de concurenţi. Alexandru Lecca, redactor la Radio Lynx, post pe care îl putem asculta doar pe net, a gătit paste cu dovlecei, morcovi, ardei iute, usturoi, cârnăciori şi sos de busuioc, după o reţetă cu totul şi cu totul... personală. I-a ieşit un fel de tocăniţă, dar... showul contează.

Concurentul al doilea, Mihai Briceag, redactor la Brava TV, a fost mai pe aproape de o reţetă italiană de paste, motiv pentru care a şi obţinut premiul I.

La concursul "Cupa presei la mâncat", câştigătorul a fost cel despre care prietenii spun că decât să îl invite la masă, mai bine îi cumpără un costum de haine. Nu îmi permiteam gluma dacă nu mi-o spunea chiar cel în cauză: Ion C. Rogojanu. După scurta discuţie pe care am avut-o, ne-am dat seama că aşa cum a mâncat la concurs la fel "a mâncat" şi cărţile din biblioteci întregi.

PRODUCĂTORI TRADIŢIONALI
Ca la orice eveniment gastronomic, au fost şi ei prezenţi. Miere, sucuri naturale, brânză afumată sau de burduf, pălincă, legume şi fructe ecologice sunt doar câteva dintre bunătăţile pe care bucureştenii care s-au aflat în zona comercială Băneasa, în zilele de 21, 22, 23 şi 24 mai, şi le-au putut cumpăra la preţ de producător.

"Am adus la Bucharest Food Festival sucuri şi siropuri naturale care nu conţin zahăr şi nici conservanţi. Mulţi mă întreabă că dacă nu au conservanţi cum se păstrează? Ele sunt preparate prin pasteurizare la 70 de grade, treptat, pentru a nu-şi pierde calităţile. Firma producătoare este singura din Europa care produce sucuri fără zahăr şi conservanţi. Ingredientele sunt din România, iar noi le trimitem pentru îmbuteliere în Austria. Avem sucuri şi siropuri din piersică cu măr, strugure roşu, mango cu măr, căpşune cu măr, sucuri de varză acră, de struguri etc. Acum toată lumea caută produse ecologice. Sucurile se beau ca atare, iar siropurile se prepară unu la cinci cu apă, adică 2,5 litri de suc", ne-a dat cu amabilitate câteva lămuriri Ionel Bora de la Eco Market Transilvania din Cluj-Napoca. 

Ne-au atras atenţia şi produsele apicole frumos aranjate care parcă îţi făceau cu ochiul: "Am adus miere de albine ecologică. Stupii sunt duşi în zone nepoluate, albinele nu sunt tratate cu antibiotice şi lucrăm numai cu utilaje de inox. Avem toate soiurile de miere: din fructe de pădure, salcâm, tei, polifloră, dar şi faguri de miere, propolis etc. Mă bucur că românii încep să aibă încredere în produsele ecologice şi, după ce le gustă, ne caută ca să le mai trimitem", ne-a declarat Alina Onia de la Stupina Onia din Maramureş.

 

Recorduri
La 23 mai a fost preparată cea mai mare fasole cu ciolan afumat pe care a "văzut-o" Bucureştiul. Cheful Silvian Scornea a folosit: 300 kg de fasole, 250 kg de ciolan afumat, 80 kg de morcov, 80 kg de ţelină, 50 kg ardei gras, 100 kg de ceapă,  35 kg de bulion, 100 de legături de mărar, 4 kg de sare, foi de dafin, 30 kg de roşii şi cimbru.

La 24 mai, Silvian a gătit, într-o oală de două tone ("te puteai plimba cu barca prin ea", ne-a spus tânărul chef), 1.500 de litri de borş de peşte din: 350-400 kg de somn şi crap românesc, 500 l de borş, câte 80 de kg de morcov, ţelină, 50 kg de ardei gras, 100 kg de ceapă, 25 kg de orez, 200 de ouă, 200 legături de leuştean şi 5 kg de sare.

 

Regal culinar
Unii dintre cei mai talentaţi bucătari ai momentului şi-au dat măsura talentului la Bucharest Food Festival. De la Horia Vîrlan sau Silvian Scornea, component al echipei olimpice de bucătari a României, la tânărul Radu Gerheş şi până la păstrătorii tradiţiilor vechi româneşti, precum Bogdan Gîlculescu, de la Casa Cristina din Câmpulung Muscel, cu toţii au fost prezenţi în cele patru zile de regal culinar în Capitală.