Din dragoste pentru cartofi

Conform specialiştilor, cartoful este, la fel ca în trecut, o cultură de importanţă strategică, pentru că asigură siguranţa alimentară. Poate părea o formulă pretenţioasă, dar cu toate acestea rămâne adevărată.

Nu întâmplător, în zona deluroasă a Transilvaniei, cartoful este la fel de necesar ca şi pâinea. Dacă în câmpie se pot cultiva cereale pe suprafeţe extinse, în zona de deal culturile de cartof sunt esenţiale pentru hrana de zi cu zi.
Sorin Claudiu Chiru, directorul general al Institutului naţional de Cercetare şi Dezvoltare a Cartofului şi a Sfeclei de Zahăr din Braşov, ştie cel mai bine datele tehnice, care aşază cartoful românesc într-un grafic la nivel mondial.  "Ca poziţionare, la ora actuală, România, cu aproape 270.000 de ha, se află pe locul doi în Uniunea Europeană, cam pe aceeaşi poziţie cu Germania, în urma Poloniei. Aproape 4 miloane de tone de cartofi se produc în ţara noastră, de unde şi importanţa acestei recolte.
Cu toate acestea, se întrezăreşte o altă perspectivă. Cartoful nu trebuie privit doar ca a doua pâine a României, ceea ce este la ora actuală, ci trebuie gândit în perspectivă.
Cu siguranţă că el va intra în rândul alimentelor cu rol în asigurarea unei alimentaţii sănătoase, deoarece conţine substanţe ce pot controla radicalii liberi."

ECOLOGIE ŞI… MENTALITĂŢI
Mai mult decât atât, în curând cartofii vor depăşi statutul de aliment, putând sta la baza obţinerii maselor plastice, a insulinei sau chiar a energiei ecologice. Iar cum noile tendinţe alimentare cer o întoarcere la natură, prin obţinerea unor ingrediente asupra cărora nu s-a intervenit chimic, cartofii nu au cum să facă excepţie.
Ce înseamnă a produce ecologic? "Nu trebuie să foloseşti produse de sinteză, nu ai voie să utilizezi anumite pesticide, îngrăşăminte chimice, în afară de cele naturale." În aceste condiţii, doar o mică parte din terenuri sunt cultivate cu astfel de cartofi şi asta pentru că, analizând mentalitatea cumpărătorului român, acesta va alege fără discuţie doar acei cartofi foarte mari, aproape nefireşti, de dimensiunea unui cap de copil. "Există situaţia aceasta în care e incriminat faptul că tot ceea ce nu consumă piaţa vestică, ca dimensiune mare, ajunge ca «drăcuşor» pe piaţa românească. De altfel, cartoful vine ieftin din Vest. În două zile poate ajunge orice camion din Amsterdam în pieţele din Bucureşti sau din altă parte."

FEL DE FEL DE SOIURI
Cartofi sunt pentru mai toate gusturile. Sunt soiuri speciale pentru prăjit, pentru chipsuri, pentru piure sau pentru salată.
A apărut în ultima vreme pe piaţă şi un soi cu totul deosebit de cartofi, de dimensiune mică – de unde şi numele, baby potato –, care o dată depelaţi şi puşi într-un sistem de vacuum, pot înlocui cu succes chipsurile acuzate astăzi de apariţia atâtor boli. Este nevoie însă de o precizare: în cazul chipsurilor, nu cartoful este de vină, ci modalitatea de prăjire. Se pare că românii preferă, la fel ca ucrainenii şi ungurii, cartofii de culoare roşie, socotiţi  a fi mai gustoşi. Specialiştii spun însă că nu există nici o legătură între culoarea cojii şi conţinut.

DIFERENŢA SE VEDE ÎN… TIGAIE
Cât despre soiurile de cartofi ce se cultivă în România, inginerul Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului din România, ne poate da câteva detalii. "În România se cultivă cele 7-8 soiuri româneşti şi încă 100 aduse din Olanda, Germania, Franţa, Scoţia şi Danemarca, ţări cu renume în producerea de cartofi de sămânţă de calitate superioară. Până în ’89 se cultivau în principal două soiuri: Santé, în proporţie de 90% şi Desiré – 6%. Acum, intrând pe piaţa românească multe soiuri din afară, cumpărătorii au început să-şi diversifice şi ei pretenţiile în materie de cartofi. Unii îi vor albi rotunzi, albi ovali, albi lunguieţi, roşii cu pulpa albă sau gălbuie. În definitiv, noi suntem sluga clientului, că degeaba produci dacă nu ai cerere." Nu trebuie uitat faptul că diferenţa dintre cartofii româneşti şi cei străini se simte cel mai bine în… tigaie. "Cartoful românesc este net superior celui care vine din afară, din cauza sărăciei fermierilor de la noi, aceştia neavând atâtea resurse financiare pentru a-i influenţa dezvoltarea  folosind substanţe chimice. Am putea spune că este mai ecologic."    

REGELE CARTOFILOR
Bineînţeles, în funcţie de piaţă, cele mai cerute sunt soiurile timpurii olandeze – Impala sau Agrico. Desiré este un soi vechi, purificat, care se produce chiar şi în condiţii vitrege, de secetă. Laura, de culoare roşie, este deosebit de gustos. În categoria cartofilor albi, regele de necontestat este soiul Santé, ideal pentru piure. Este urmat, la mică distanţă de Riviera şi Tresor. Cel mai scump cartof care se cultivă în Scoţia este unul de dimensiuni reduse şi poartă numele de "Nuca mică". Scoţienii îl consumă aşa cum este, în coajă, fiind cel mai bun, cel mai pur. Ce fac românii cu astfel de cartofi mici? Îi aruncă sau, în cel mai bun caz, îi dau la animale. Să fie vorba doar de o diferenţă de gust sau de mentalitate?


Salată de cartofi noi
Ingrediente: un kg de cartofi noi, 300 g ceapă roşie, o salată verde, sare, piper, ulei de măsline, oţet; facultativ: muştar.
Preparare: Se aleg cartofi noi de mici dimensiuni, sănătoşi, se spală şi se fierb în coajă. După ce au fiert (trebuie avut grijă să nu ajungă la momentul în care coaja plesneşte), se scurg şi se taie în jumătăţi. Se taie ceapa roşie rondele, se presară sare şi se stropeşte cu oţet. Se lasă deoparte timp de zece minute, după care se amestecă bine cu cartofii şi salata verde tăiată fideluţă. Se adaugă ulei de măsline, sare şi piper şi se amestecă din nou. Facultativ se poate adăuga o lingură de muştar.

Recorduri

Anul trecut, la cea de-a doua ediţie a Târgului Naţional al Cartofului de la Braşov, tocăniţa de cartofi, pregătită de bucătarii unui restaurant pe durata a 36 de ore, a intrat în Guiness Book. S-au folosit 1.140 kg de cartofi, 130 kg de carne, 52 kg de slănină afumată, 28 l de bulion, 28 kg de ceapă, 26 litri de ulei, 6 kg frunze de pătrunjel, 13 kg de usturoi şi două kg de condimente.
Opt soiuri de cartofi au fost testate, alegându-se în cele din urmă câştigătorul: Nicola. Tot un premiant a fost şi soiul Fabula, un gospodar din Braşov recoltând un cartof cu greutatea de peste 1,5 kg.

Diversitate

"Cartoful a fost un aliment care a salvat lumea de la dezastrul foametei. În trecut erau şapte feluri în care se putea prepara, cel mai întâlnit fiind sub formă de cartofi prăjiţi. Urmează piureul, chipsurile, cartoful fiert în coajă, cu puţină smântână, tocana de cartofi, cartofii franţuzeşti cu ou fiert tăiat, cartofii copţi, raşi, cu zeamă de varză. Iarna, plăcinta de cartofi este un adevărat deliciu, la fel ca salata orientală sau de boeuf. Nu trebuie uitate nici bomboanele din amidon" , după cum mărturiseşte Ion Benea. Important este caracterul versatil al cartofilor, ingredientele care i se adaugă având o importanţă covârşitoare. Aşa se face că poate fi întâlnit atât pe masa bogatului, cât şi pe cea a celui mai umil dintre oameni.