Drob de vară

Promisiunea e promisiune şi trebuie să mă ţin de cuvănt. Şi azi am "şedinţă gastro".

Promisiunea e promisiune şi trebuie să mă ţin de cuvănt. Şi azi am "şedinţă gastro", după cum a botezat Laura, fiica prietenei mele, zilele in care vine la mine pentru a pune bazele unei gospodine excelente in viitor.

Incă de la şapte dimineaţa, Laura s-a prezentat la mine in hol. Am preluat-o şi i-am indicat direcţia baie, pentru schimbarea hainelor, demachiere şi un duş răcoritor, care scoate şi mirosul parfumului. S-a conformat repede şi a apărut ca miezul pur de nuca cea nouă, fără urmă de fard. De cum a intrat in bucătărie a pus stăpănire pe situaţie, m-a informat că vrea să mergem in week-end undeva la munte şi că de data asta eu o să stau, o să privesc şi o să-i dau doar sfaturi. Atăt şi nimic mai mult! Bun, o intreb, şi ce ai vrea să faci? "Păi, nu ştiu", zice ea cu ochii intrebători. "Ceva bun, săţios, cu ceva cărniţă, da’… să fie rece şi să meargă cu orice salată şi cu berică!?", zise ea aşa, ca o intrebare de concurs. Bine, ii zic, dar să ştii că ai de lucru. Facem un drob de vară!

"La muncă!", strigă şi sări de gătul meu. Am inceput să scoatem de prin cămară şi frigider tot ce ne trebuie pentru a prepara drobul. Băzăia, in surdină, o melodie din repertoriul modern, in timp ce-şi rănduia pe masa din bucătărie, aşa cum văzuse că fac eu, toate cele necesare, ca să-i fie la indemănă. A trecut direct la cea mai grea treabă şi anume la curăţatul şi tăiatul cepei. Curăţatul a mers, numai la tăiat a trebuit să intervin, doar de două ori, de teama unghiilor şi a lacrimilor care pot strica gustul preparatului, dar a mers bine in final. După un spălat cu multă apă pe ochi am trecut la orez. L-a spălat, după cum i-am spus, l-a pus la fiert cu puţină sare şi a pus la fiert, tot in apă cu sare, şi patru ouă. Acum a atacat morcovul, pe care l-a curăţat, cu incăntare, folosind cuţitul special, cu protecţie la unghii! A dat morcovul pe răzătoare şi a scos ouăle de la fiert, le-a pus in apă rece şi ne-am retras in sufragerie pentru o pauză de o cafea. Era vădit mulţumită şi aştepta de la mine un semn că şi eu sunt la fel. M-am făcut că nu pricep şi i-am dat o porţie de ingheţată. Fericită, se aşează turceşte pe canapea, cu platoul căt mai aproape. Gusta incăntată din ingheţată, cu ochii inchişi. Am lăsat-o să-şi trăiască momentul şi m-am dus să salvez orezul. L-am spălat in apă rece şi m-am intors in sufragerie. In uşă era să ne izbim una de alta. Speriată, se năpustea către bucătărie: "Ah, am uitat de"… Am liniştit-o şi ne-am pus iar pe treabă.

Citește pe Antena3.ro

Momentul în care un munte se prăbuşeşte şi un zăcământ de cupru iese la suprafață

PRODUSUL FINIT. A pus la inăbuşit ceapa cu morcovul şi a scos pateul din cele trei cutii intr-un castron mai mare. A tocat fin mărarul şi pătrunjelul, le-a pus peste pate, a adăugat orezul şi in final şi ceapa cu morcovul. A amestecat totul şi a adăugat trei ouă crude, a dres de sare, a pus piper şi, gata, a trecut la tapetarea celor două tăvi de chec cu ulei şi făină. A turnat compoziţia şi a cufundat căte două ouă fierte in fiecare tavă. Gata, acum trebuie băgate l-a cuptor şi… le-am băgat. Acum nu mai rămănea decăt să aşteptăm cam 45 de minute, timp in care aveam cum să punem la cale alte "şedinţe gastro".

Nici nu ne-am dat seama cănd a trecut timpul, mai cu o altă ingheţată, mai cu o băutură de fructe, rece şi aromată, că a trebuit să ne aruncăm in iadul din bucătărie. Cu mult curaj şi curiozitate, am oprit focul şi am scos tăvile cu preţiosul preparat care trebuia să facă deliciul unui prănz la iarbă verde. Le-am pus la răcit cele două droburi, care arătau ca două checuri, şi cănd puteau fi atinse ne-am apropiat de ele cu priviri iscoditoare. Le-am scos indepărtăndu-le uşurel de tavă şi le-am aşezat pe un platou, una lăngă alta. Arătau foarte frumos şi miroseau pe măsură. Abia ne abţineam să nu le atacăm, măcar aşa… de un gust, acolo. Dar nu, măine, aşa cum a rămas vorba! Laura, fericită, mă luă de găt şi mă trase spre sufragerie ingănănd ca in vis: Şi cu salată… şi cu berică… la munte… la iarbă verde…".

Sfaturi!

Folosiţi numai pate de calitate. După plac, puteţi folosi mai multă ceapă. Trebuie să ţineţi cont că numărul cutiilor de pate trebuie să fie egal cu cel al ouălor crude, pentru compoziţie. Verdeaţa poate fi mai multă, după dorinţă, şi se poate adăuga chiar şi usturoi.

Este bine copt cănd compoziţia se depărtează de marginile tăvii. Folosiţi focul potrivit.