x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Duminica Floriilor

Duminica Floriilor

de Simona Chiriac    |    16 Apr 2008   •   00:00

La 20 aprilie, cu o săptămînă îna­inte de Paşti, creştinii îşi îm­po­do­besc casele cu crenguţe de salcie şi, cu mic cu mare, pornesc spre bise­ri­că. Săr­bă­toarea Floriilor, ce marchează simbo­lic Intrarea Dom­nului în Ierusa­lim, este una luminoasă, aproape magică. O po­veste po­pulară spune că demult, pe cînd Mai­ca Domnului, cu sufletul sfîşiat, a ­por­nit la drum ca să-şi vadă fiul răstignit, a trebuit să treacă o apă foarte ma­re.

La 20 aprilie, cu o săptămînă îna­inte de Paşti, creştinii îşi îm­po­do­besc casele cu crenguţe de salcie şi, cu mic cu mare, pornesc spre bise­ri­că. Săr­bă­toarea Floriilor, ce marchează simbo­lic Intrarea Dom­nului în Ierusa­lim, este una luminoasă, aproape magică. O po­veste po­pulară spune că demult, pe cînd Mai­ca Domnului, cu sufletul sfîşiat, a ­por­nit la drum ca să-şi vadă fiul răstignit, a trebuit să treacă o apă foarte ma­re. Degeaba s-a rugat de vieţuitoarele din jur, că nici una nu s-a îndurat de ­chi­nul prin care trecea. Doar o salcie bă­trînă şi înco­voiată şi-a lăsat crengile ­dea­supra apei, făurind o punte către malul celălalt.

 

Crenguţe de salcie

De atunci înainte, crengile de salcie nu lipsesc de la această sărbătoare. După ce sînt duse la biserică pentru a fi sfinţite, se aşază în locurile de comunicare cu exteriorul (în scop protector) sau se pun la icoană. Alteori, bătrînii se încing cu crengi de salcie sfinţită pentru a-şi tămădui durerile de şale. “Ramul de salcă adus din biserică la Florii este bun de dragoste, şi cei bătrîni ating cu el pruncii şi pruncele spre a creşte.” (Simeon Mangiuca – “Călindariu julianu, gregorianu şi poporalu românu… cu comentariu pe anul 1883”) 

Mîţişorii de la salcia sfinţită au proprietăţi magice. Copiii sînt atinşi cu ei ca să crească mari şi să înflo­rească precum mîţişorii, rostindu-se formula magică: “Nu te pălesc eu, ci mî­ţişoarele, ca să nu uiţi că de azi într-o săptămînă e Paştile”. Alţi mîţişori sînt păstraţi, fiind utili în caz de pri­mejdie. Odată arşi, împrăştie ­tunetul, fulgerul şi grindina.

 

Masă de sărbătoare

Odinioară se obişnuia ca în ziua de Flo­rii să se plămădească tot atîtea pîini cîţi oameni sînt în casă. Fiecare se face di­ferită, în funcţie de statutul persoanei res­pective, şi neapărat se împodobesc cît mai frumos. Acestea se vor aşeza pe ma­sa de sărbătoare, alături de pre­pa­rate pe bază de peşte dintre cele mai variate.


Păstrăv la cuptor

 

Ingrediente: un păs­trăv de 400-600 g, o legătură de ceapă verde, o ţelină mai mică, doi morcovi, 3 că­ţei de usturoi, 200 ml vin, o lămîie, sa­re, piper, cimbru, boia dulce de ar­dei, un ardei iute, ulei.

 

Preparare: Păs­trăvul se curăţă de solzi, se evisce­rea­ză şi se spală. Se taie în bu­căţi şi se aşază într-o tavă. Se adau­gă rondele de morcovi şi us­turoi, felii de ţelină şi ceapă verde to­cată mărunt. Vinul se pune la fiert, apoi se toarnă pes­­te peşte împreună cu două pa­hare de apă clocotită şi pu­ţin ulei. Se con­di­mentează cu sare, piper, bo­ia de ardei dulce şi cimbru. Pentru un gust mai picant se adaugă cîteva bu­căţele de ardei iu­te. Se lasă tava în cuptor pînă cînd le­gumele şi peş­tele sînt fă­cute. Se ser­vesc împreună  cu felii de lămîie sau se poate aşe­za doar peştele în farfurie, stropindu-l cu un sos de unt.

×
Subiecte în articol: calendar gastronomic