Pentru 2 corfe de făină luăm o jumătate corfă de cartofi mari. De cu seara punem să fiarbă cu coaja cartofii spălaţi; după ce-s ferţi bine, ii strecurăm de apă şi-i curăţim de coji, apoi pănă nu răcesc, ii trecem prin ciurul cel de grău (spălat curat), aşa se rad egal.
Pentru 2 corfe de făină luăm o jumătate corfă de cartofi mari. De cu seara punem să fiarbă cu coaja cartofii spălaţi; după ce-s ferţi bine, ii strecurăm de apă şi-i curăţim de coji, apoi pănă nu răcesc, ii trecem prin ciurul cel de grău (spălat curat), aşa se rad egal. Pănă ce fierb cartofii muiem cu apă călduţă intr-o ulcea un botuţ de aluat (lăsat de la coptul din urmă) căt un ou de raţă sau tărăţe acre; in altă ulceauă muiem 2-3 deca de drojdii (tot cu apă călduţă) bătută cu o mănă de făină olaltă, apoi punem amăndouă ulcelele la căldură (nu prea mare) să dospească. Cernem făina in covata aşezată la loc pe frămăntător (capră de lemn), intr-un capăt facem cuib in făină, pentru aluat.
Cum facem aluatul
In cuibul făcut in făină, turnăm cartofii prin altă sită rară, adăugăm drojdiile şi aluatul inmuiat, tragem 1-2 pumni de făină către ele şi, fiindcă cartofii inmoaie, numai in caz de lipsă mai punem şi o lingură de apă (cu lingura de umplut). Acum cu o lingură mare de lemn sau cu făcăleţul cel de mămăligă amestecăm bine şi zbatem aluatul cam 15-20 de minute. Aşa facem un aluat căt un lipieş de mare, de ţeapăn trebuie să fie aproape ca păinea frămăntată, să nu fie prea moale aluatul; deasupra trebuie presărat cu puţină făină, apoi il astupăm. Deasupra aluatului punem cracul cel de lemn, aşternem faţa de masă peste toată covata. Deasupra aluatului mai punem şi o pernă uşoară caldă. Natural, putem coace şi fără cartofi; atunci punem cu ceva mai multă apă.
Cum frămăntăm
Căt de dimineaţă incălzim bine 3-4 litre de apă curată, apoi ne gătăm la frămăntat. La cap invelită napoi cu o măramă subţire sub care ne supunem bine tot părul, mănecile spălăcelului sufulcate pănă din sus de coate, dinainte peste şorţă (să n-o făinăm) punem o cărpă de solgat, ne spălăm şi ne ştergem bine pe măini, apoi facem apa la frămăntat.
Intr-o oală curată punem 2 măini de sare răşnită şi turnăm pe ea 1 litru apă caldă, amestecată cu lingură se topeşte sarea. Apoi o răcim cu apă rece, ca numai călduţă să fie. Acum in casă caldă descoperim covata, lăngă aluat mai facem un cuib de făină, in aceste turnăm prin sită murătoarea cea de sare, in oală iar răcim 1-2 litri de apă (fără sare), aceasta o strecurăm de-a dreptul in aluat, mai răcim puţină apă in oală, ca să fie la indemănă dacă ne mai trebuie (aceasta din urmă poate fi cu ceva mai călduţă, fiindcă o folosim după ce am invăluit aluatul cu făina).
Acum băgăm măinile in aluat şi-l invăluim cu apă, apoi tragem şi murătoarea din celălalt cuib la aluat, il mai invăluim puţin, mereu tragem şi făina sfărămănd-o intre palme, o inmuiem toată, rădicăm aluatul dela marginele covatei la mijloc şi turnăm puţină apă sub el, ca să se inmoaie şi făina de pe la fundul covatei. Dacă nu-i destul de moale, din oală luăm cu pumnii 2-3 pumni de apă şi o turnăm pe suprafaţa aluatului, să ajungă pe tot locul. Cu mănile lucrăm repede, că sub mănile leneşe răceşte pănea frămăntănd-o prea incet.
Fiind deja inmuiată toată făina, incepem a rupe sub măini aluatul, dintr-un capăt de covată pănă in celălalt. Aşa frămăntăm ridicănd mereu aluatul la un loc ca tot să ajungă sub măini. După ce boţii sâau prefăcut sub măni un aluat neted egal, il mai frămăntăm cu pumnii infăcaţi cufundăndu-i unul lăngă altul in aluat. Timpul frămăntatului este 1 ceas şi jumătate, dacă e mai mult aluat şi 2 ceasuri de vreme frămăntăm o covată de păne.
In urmă adunat tot aluatul intr-un capăt, presărat deasupra cu făină, apoi acoperită toată covata cu faţa de masă, mai punem o pernă uşoară peste ea. Rădicănd marginea feţei de masă, radem cu lingura de plev aluatul de pe marginile covatei, răzăturile punem intr-un colţ al covatei (vor fi aduse către răzăturile cele din urmă şi frămăntate de răsuroi) ne spălăm bine pe măni intr-un blid cu apă călduţă. Cănd incepe pănea a se dospi (de multe ori văzănd că creşte şi sub măini cănd lăsăm frămăntatul) putem aprinde focul in cuptor.
Cum ardem cuptorul
Pentru arsul unui cuptor bun de rănd folosim două braţe de lemne. Desfundăm hornul şi punem foc in mijlocul cuptorului, dintăi punem un braţ de lemne cruciş peste olaltă, după ce s-au incins bine toate unghiurile cuptorului, ca să ardă lemnele de tot, improşcăm jarul, apoi aruncăm şi celelalte lemne improşcate (nu cruciş) in cuptor, lăsănd numai vro 6-8 bucăţi de lemne subţiri din cele două braţe. Aşa ard apoi pănă se prefac toate lemnele in jar viu. Ca toată vatra cuptorului să ardă egală, improşcăm bine jarul pe toată suprafaţa vatrei şi, ca să nu se stingă jarul, ci să pătrundă bine vatra pănă rupem şi asolgăm pănea in corfe, aruncăm pe jar cele 6-8 bucăţi de lemne subţiri, lăsate de mai inainte. In acest timp trebue să fie dospită şi crescută pănea aproape de două ori atăta căt a fost frămăntată.
Cum impărţim, asolgăm (formăm) pănea şi o băgăm la cuptor. Pănă ard şi cele din urmă bucăţi de lemne in cuptor, inşirăm corfele lăngă olaltă pe masă sau laviţă, căci pe jos se pot răci, punem peste ele o cărpă de solgat şi le presărăm cu făină, impărţim aluatul in covată şi-l rădicăm pe scăndură făinată, asolgăm 3 păni mari de rănd şi un lipieş mic, o bucăţică (căt pumnul) trebuie pus in puţină făină pe loc svăntat, ca să avem aluat cănd trebuie să coacem iar, ba vara ne trebuie şi pentru murat varză sau castraveţi. Peste păni indoim colţurile cărpelor de solgat, dacă nu sunt prea dospite mai punem peste ele ceva cărpă caldă. Cănd toată pănea e in corfe şi au ars şi ultimele bucăţi de lemne in cuptor improşcăm jarul, stănd aşa 5-10 minute. Apoi cu drăgla tragem tot jarul in gura cuptorului, iar cu ujogul măturăm toată vatra, să fie curată de jar şi cenuşe. Dacă se aprinde ujogul, il incingem in apă şi scuturăndu-l măturăm mai departe.
După ce am măturat cuptorul, lăsăm căteva clipe să se aşeze cenuşa tulburată in cuptor, apoi inchidem (infundăm hornul) şi băgăm pănea in cuptor. Mai inainte umplem in fund şi pe margini cuptorul cu păni că, dacă am pune cea dintăi dinainte, peste ea nu mai putem pune alta in fund, ci ne-ar rămăne pănea din cuptor, ca aceleia din poveste. Inchidem pănea şi cuptorul numai după ce pănea a prins coaţe, cam peste un sfert de ceas, băgăm lipieşul şi răsuroiul, că, dacă le-am băga cu pănea odată, ar arde, fiind mai mici; le şi scoatem după trei sferturi sau un ceas, pe cănd pănea trebuie să stea 2 ceasuri in cuptor.
Cum facem flăcărate (lăngălăul)
Cănd cuptorul e ars pe jumătate, cu drăgla impingem jarul din mijlocul in laturi şi-l măturăm de jar cu ujogul.
Pe lopata făinată punem o bucată de aluat tăiat din covată (căt o franzelă bună) şi, fără să o frămăntăm, numai o rotunjim pe margine cu măna şi o intindem cu sucitorul pe lopată. Inţăpate in căteva locuri cu furculiţa, le coacem in cuptor 8-10 minute fără să le intoarcem. Scoase, şterse se pot mănca, ba se poate şi unge cu o jumătate de slănină. Sunt potrivite cănd nu ne-a rămas păne pentru prănz. (Tecla Ciura, "Gospodăria ţărănească", Oradea, 1928)