Hrană spirituală printre zidurile cetăţii

Pe dealurile şi prin pădurile judeţului Mureş, vînătoarea era la mare preţ. Oamenii de prin aceste locuri găteau extravagante delicatese din diferite animale sălbatice, care mai pot fi şi astăzi degustate, dacă sînteţi oaspete într-una din aceste case primitoare.

Pe dealurile şi prin pădurile judeţului Mureş, vînătoarea era la mare preţ. Oamenii de prin aceste locuri găteau extravagante delicatese din diferite animale sălbatice, care mai pot fi şi astăzi degustate, dacă sînteţi oaspete într-una din aceste case primitoare. Pregătite în stil medieval, chiar şi salatele şi deserturile dau un aer misterios mesei la care te aşezi. Cu un gust puternic, dar rafinat, carnea de mistreţ, de căprioară sau de iepure se potriveşte foarte bine în peisajul gotic al cetăţii Sighişoara cu o istorie de mii de ani.

Fiind un oraş în care convieţuiesc în armonie mai multe naţionalităţi, de-a lungul vremii spiritele lor şi-au lăsat amprenta şi în arta culinară.

Cetatea şi oraşul s-au născut în Evul Mediu şi au fost fondate de emigranţii germani. Numită şi “Perla Transilvaniei”, Sighişoara a rămas pînă în prezent cea mai frumoasă cetate locuită din sud-estul Europei.

Salata cerbului

Ingrediente: roşii, ţelină, morcovi, varză, salată verde, telemea, măsline, smîntînă, maioneză, sare, piper.
Preparare: Se amestecă legumele cu brînza telemea rasă, sosul de smîntînă, maioneza, pătrunjelul, sarea şi piperul. Salata cerbului este preferata vegetarienilor.

Cotlet de mistreţ cu ciuperci

Ingrediente: 6 bucăţi cotlet de mistreţ, 20 g făină, 100 g untură, 300 g ciuperci, 100 g ceapă, 100 ml vin roşu, 100 g smîntînă, o legătură de mărar, 3 linguri de untură, o ceaşcă de apă, sare, piper.
Preparare: Se bat puţin cotletele, peste care se presară sare şi piper pisat. Se trec prin făină şi se prăjesc în untură pînă se rumenesc pe ambele părţi. După ce s-au prăjit se pun într-un alt vas, iar în untura rămasă se căleşte ceapa tocată mărunt, peste care se adaugă ciupercile tăiate subţire. Se călesc împreună pînă ce începe să scadă zeama lăsată de ciuperci. Se stinge cu vin roşu şi se răstoarnă peste cotlete. Se adaugă puţină apă caldă şi se lasă să mai fiarbă încă 15 minute. Se servesc fierbinţi, cu garnitură de orez, iar deasupra se toarnă sosul de ciuperci şi smîntîna. Se presară mărar.

Iepure pregătit săseşte

Ingrediente: un iepure, două linguri de ulei, o lingură de făină, un kg zeamă de carne, două linguri de smîntînă, zeama de la o lămîie; pentru baiţ: două pahare de apă, o jumătate de pahar de oţet, doi morcovi, o ţelină mică, o ceapă, două foi de dafin, sare, piper, cuişoare.
Preparare: Într-un castron se prepară baiţul, în care se pun bucăţile de iepure tăiate potrivit de mari, spălate puţin. Se lasă să se marineze timp de 24 ore, după care se scot, se şterg cu un prosop curat şi se pun la prăjit într-o cratiţă cu ulei încins. Cînd s-au rumenit se adaugă făina şi se rumeneşte şi ea, apoi se pun zarzavatul de la marinat, zeama de lămîie şi o mică cantitate de baiţ. Se lasă să dea în clocot. Cînd carnea este fiartă se scoate şi se aşază pe o farfurie. Sosul se trece prin strecurătoare. I se adaugă smîntîna şi se toarnă peste carne. Se serveşte imediat. 

Supă de fazan cu găluşte de griş

Ingrediente: un fazan, o ceapă, un morcov, o jumătate de ţelină, boabe de piper, o legătură de pătrunjel, sare, griş, 3 căţei de usturoi, puţin mălai.
Preparare: Fazanul se ţine într-un loc răcoros cîteva zile, atîrnat cu capul în jos. Se curăţă de pene, se pîrleşte, se freacă cu puţin mălai, se spală şi se scot intestinele. Se spală din nou şi se pune la fiert în apă rece. După primul clocot se ia spuma şi se adaugă sarea, legumele şi boabele de piper. Supa se strecoară şi se serveşte cu găluşte de griş şi mujdei de usturoi. Se poate folosi şi fazan bătrîn.