Pe dealurile şi prin pădurile judeţului Mureş, vînătoarea era la mare preţ. Oamenii de prin aceste locuri găteau extravagante delicatese din diferite animale sălbatice, care mai pot fi şi astăzi degustate, dacă sînteţi oaspete într-una din aceste case primitoare.
Pe dealurile şi prin pădurile judeţului Mureş, vînătoarea era la mare preţ. Oamenii de prin aceste locuri găteau extravagante delicatese din diferite animale sălbatice, care mai pot fi şi astăzi degustate, dacă sînteţi oaspete într-una din aceste case primitoare. Pregătite în stil medieval, chiar şi salatele şi deserturile dau un aer misterios mesei la care te aşezi. Cu un gust puternic, dar rafinat, carnea de mistreţ, de căprioară sau de iepure se potriveşte foarte bine în peisajul gotic al cetăţii Sighişoara cu o istorie de mii de ani.
Fiind un oraş în care convieţuiesc în armonie mai multe naţionalităţi, de-a lungul vremii spiritele lor şi-au lăsat amprenta şi în arta culinară.
Cetatea şi oraşul s-au născut în Evul Mediu şi au fost fondate de emigranţii germani. Numită şi “Perla Transilvaniei”, Sighişoara a rămas pînă în prezent cea mai frumoasă cetate locuită din sud-estul Europei.
Salata cerbului
Ingrediente: roşii,
ţelină, morcovi, varză, salată verde, telemea, măsline, smîntînă, maioneză,
sare, piper.
Preparare: Se
amestecă legumele cu brînza telemea rasă, sosul de smîntînă, maioneza, pătrunjelul,
sarea şi piperul. Salata cerbului este preferata vegetarienilor.
Cotlet de mistreţ cu ciuperci
Ingrediente: 6
bucăţi cotlet de mistreţ, 20 g făină, 100 g untură, 300 g ciuperci, 100 g ceapă,
100 ml vin roşu, 100 g smîntînă, o legătură de mărar, 3 linguri de untură, o
ceaşcă de apă, sare, piper.
Preparare: Se bat
puţin cotletele, peste care se presară sare şi piper pisat. Se trec prin făină şi
se prăjesc în untură pînă se rumenesc pe ambele părţi. După ce s-au prăjit se
pun într-un alt vas, iar în untura rămasă se căleşte ceapa tocată mărunt, peste
care se adaugă ciupercile tăiate subţire. Se călesc împreună pînă ce începe să
scadă zeama lăsată de ciuperci. Se stinge cu vin roşu şi se răstoarnă peste
cotlete. Se adaugă puţină apă caldă şi se lasă să mai fiarbă încă 15 minute. Se
servesc fierbinţi, cu garnitură de orez, iar deasupra se toarnă sosul de
ciuperci şi smîntîna. Se presară mărar.
Iepure pregătit săseşte
Ingrediente: un
iepure, două linguri de ulei, o lingură de făină, un kg zeamă de carne, două
linguri de smîntînă, zeama de la o lămîie; pentru baiţ: două pahare de apă, o
jumătate de pahar de oţet, doi morcovi, o ţelină mică, o ceapă, două foi de
dafin, sare, piper, cuişoare.
Preparare: Într-un
castron se prepară baiţul, în care se pun bucăţile de iepure tăiate potrivit de
mari, spălate puţin. Se lasă să se marineze timp de 24 ore, după care se scot,
se şterg cu un prosop curat şi se pun la prăjit într-o cratiţă cu ulei încins.
Cînd s-au rumenit se adaugă făina şi se rumeneşte şi ea, apoi se pun zarzavatul
de la marinat, zeama de lămîie şi o mică cantitate de baiţ. Se lasă să dea în
clocot. Cînd carnea este fiartă se scoate şi se aşază pe o farfurie. Sosul se
trece prin strecurătoare. I se adaugă smîntîna şi se toarnă peste carne. Se
serveşte imediat.
Supă de fazan cu găluşte de griş
Ingrediente: un
fazan, o ceapă, un morcov, o jumătate de ţelină, boabe de piper, o legătură de
pătrunjel, sare, griş, 3 căţei de usturoi, puţin mălai.
Preparare:
Fazanul se ţine într-un loc răcoros cîteva zile, atîrnat cu capul în jos. Se
curăţă de pene, se pîrleşte, se freacă cu puţin mălai, se spală şi se scot
intestinele. Se spală din nou şi se pune la fiert în apă rece. După primul
clocot se ia spuma şi se adaugă sarea, legumele şi boabele de piper. Supa se
strecoară şi se serveşte cu găluşte de griş şi mujdei de usturoi. Se poate
folosi şi fazan bătrîn.