x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Înfrânare şi curăţire

Înfrânare şi curăţire

de Simona Chiriac    |    02 Mar 2011   •   18:36
Înfrânare şi curăţire

154466-bucate21-30-13.jpgAnul acesta, începutul primăverii calendaristice stă sub semnul postului, la data de 6 martie fiind Lăsatul secului pentru Postul Paştelui. Urmează şapte săptămâni încărcate de ritualuri, interdicţii şi norme care nu s-au schimbat prea mult de-a lungul timpului. Un exerciţiu de înfrânare, în urma căruia cei mai stăruitori se vor bucura de toată bucuria marii sărbători. „Postul e înfrânare, să nu mănânce omul să se desfăteze; e înfrânare de la toate. Dacă mănâncă omul bine, are gust de toate; trupul îi e greu, doarme mult, îi e lene să lucreze şi de la aceasta vin toate răutăţele.” (Elena Niculiţă Voronca – „Datinele şi credinţele poporului român”)

 

Petrecere
Mai întâi, în duminica dinaintea intrării în post există obiceiul ca familia să se adune, cinstindu-se cu bucate dintre cele mai bune, mai ales tot felul de copturi, ca să nu li se ducă dorul foarte curând. Este bine ca fiecare să mănânce câte un ou fiert, pentru ca postul să treacă mai uşor. De altfel, se obişnuieşte să se spună aşa: „Cu un ou se astupă şi cu un ou se destupă gura la Paşte”. La sfârşitul mesei se pune pe o farfurie câte puţin din fiecare mâncare, aşezându-se alături sare, un pic de vin şi pâine. Acestea vor fi lăsate peste noapte pentru ca răposaţii să aibă şi ei parte de bucate.

 

Spolocanele
„Luni, în ziua întâi a postului, sunt «Spolocanele». În ziua de Spolocane, în Moldova, să mănâncă numai moare de curechi cu hrean şi azimă nedospită, coaptă în vatră – căci iartă Dumnezeu păcatele.” (Elena Niculiţă Voronca – „Datinele şi credinţele poporului român”) Tot în această zi, numită şi Lunea Curată, se îndepărtează toate urmele festinului din ajun, vasele de frupt fiind curăţate şi puse la păstrare cu gura în jos, ca să nu se ascundă cumva în ele duhurile rele. Un alt obicei care se mai păstrează doar pe alocuri este „tărbaca câinilor”, oamenii legându-le de cozi tinichele şi lăsându-i să alerge prin sat, anunţându-se astfel că a început Postul Mare.

 

Salată de vinete
Ingrediente: 500 g vinete coapte, un fir de usturoi verde, 3 fire ceapă verde, două linguri  cu seminţe de susan, 150 g năut fiert, 100 ml ulei de măsline sau floarea-soarelui, o lingură cu suc de lămâie, două linguri cu apă, sare, piper, pătrunjel.
Preparare: Seminţele de susan se prăjesc uşor într-o tigaie fără ulei până devin aurii şi se lasă la răcit. Se pun într-un vas împreună cu uleiul de măsline sau de floarea-soarelui, apa, sucul de lămâie, sare şi piper. Se pasează, se adaugă ceapa şi usturoiul tăiate în bucăţi mai mici, năutul scurs de apă şi se pasează din nou. Când amestecul din vas seamănă cu o pastă se adaugă vinetele, puţin pătrunjel, sare şi piper şi se continuă mixarea până rezultă o cremă pufoasă. Se verifică de gust, se pune în borcănele, se introduce la rece şi se scoate cu zece minute înainte de a fi servită.

• Reţetă redactată de Alina-Ramona Anghel

×
Subiecte în articol: calendar gastronomic culinar