Intre vin si bere

Cidrul este un mod de viata, spunea un poet englez care a dedicat acestei bauturi un poem intreg. In perioada medievala, in Anglia, prosperitatea oraselor era judecata dupa cantitatea de cidru produsa. Nici Franta nu ramanea in urma. Charlemagne (Carol cel Mare) era unul dintre cei mai mari consumatori de "vin spumos din mere". Manastirile vindeau cantitati importante de cidru aromat. Iar in secolul al XIX-lea, in Paris, aceasta bautura a inlocuit vinul. Popularitatea lui a inceput insa mult inainte.

DIFERENTE. In antichitate, geograful si istoricul grec Strabon a descris abundenta de mere si pere in Galia si povestea despre o bautura traditionala obtinuta din fierberea merelor in apa indulcita cu miere. Insusi Iulius Cezar a fost incantat de gustul cidrului cand l-a gustat pentru prima data. In perioada Razboiului de o Suta de Ani (1337-1453), traditia a fost uitata si a reinviat abia pe la inceputul secolului al XX-lea. Cei mai mari producatori de cidru au ramas Marea Britanie, Franta, iar lor li s-au alaturat Spania si Statele Unite. Daca veti merge in fiecare dintre aceste tari si veti cere sa gustati un cidru de calitate, veti constata ca produsul care poarta acelasi nume are gust diferit. Traditiile si stilurile fac diferenta. Cidrul traditional francez este spumos si este depozitat in sticle de sampanie. In Spania este foarte aromat, are gust de mere verzi, vanilie, miere si prune si este imbuteliat in sticle de vin. In timp ce acelasi cidru, insa de origine americana, este mai putin carbogazos decat cel european, in special pentru a evita taxele mari care sunt pentru vinurile spumoase in SUA.

RABDARE. Cele mai bune cidruri sunt rezultatul unui amestec foarte atent. Fructele se strivesc. Pulpa rezultata se infasoara in tifon si se preseaza. Sucul care iese se va imbutelia si va fi lasat sa se matureze timp de trei luni. Cidrul este deseori confundat cu vinul sau cu berea. Asemeni vinului, el este fermentat din fructe si poate prinde arome diverse si complexe. Asemeni berii, cidrul are o concentratie de alcool intre 6-7% si este mai bun la gust cand e un pic spumos.

CIDRU DE MERE INGREDIENTE: 6 kg mere, 1,5 kg zahar, 3 litri de apa PREPARARE: Fructele se zdrobesc si se pun intr-un vas. Peste mere se toarna un sirop fierbinte, facut din un l apa in care s-a dizolvat jumatate din cantitatea de zahar. Se acopera vasul si se lasa sa fermenteze. In fiecare zi se amesteca ingredientele. Dupa trei zile se mai adauga alt sirop cald, facut din 2 l de apa si restul de zahar. Se acopera vasul cu o panza si se lasa sa fermenteze in loc racoros si la intuneric. Se trage cidrul de pe mere. Filtrarea se repeta de cateva ori pana cand cidrul se limpezeste. CIDRU CALD INGREDIENTE: 3 kg de mere, doua betisoare de scortisoara, o nucsoara, coaja unei jumatati de portocala, coaja unei jumatati de lamaie PREPARARE: Merele se spala, se curata, se taie si se introduc in storcatorul de fructe. Sucul obtinut (aproximativ 1,5 l de suc) se toarna intr-o cratita. Coaja de lamaie si de portocala se taie felii foarte subtiri. Scortisoara, nucsoara si cojile de citrice se pun in sucul de mere. Amestecul se da o data in fiert si se strecoara. Puteti sa-l serviti fierbinte cu ghimbir si scortisoara.

VIN DE 900 DE ANI

Grecii antici pastrau vinul in amfore - niste vase de lut in care vinul se matura foarte bine. Pentru a se mentine rece, amforele pline cu "Nectarul Zeilor" erau tinute in mare. In 1992, in Marea Tireniana, printre ramasitele unei corabii, arheologii au descoperit o amfora al carei dop nu a fost atins de vreme si de apa. Abia in 2000, vasul a fost desfacut. In interior se gasea vin solidificat. In urma cercetarilor, oamenii de stiinta italieni au constatat ca vinul are o varsta de aproximativ 900 de ani. Se stie ca si in Marea Neagra, in apropiere de Portul Odessa, cu multi ani in urma, au fost gasite amfore cu vin. Pe parcursul secolelor, vinul s-a solidificat si s-a transformat in marmelada de vin. Si arheologii romani au gasit in mare vase din epoca antica. Insa ele ascundeau alte produse. Aceste amfore pot fi admirate la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie. (Veronica Guzun)