Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In cadrul Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare, o demonstraţie practică inedită ne-a incăntat atăt setea de cunoaştere a vieţii tradiţionale a ţăranului romăn, căt şi papilele gustative: "invărtita cu nucă".
In cadrul Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare, desfăşurat in perioada 30 iulie - 5 august 2007 in Muzeul in Aer Liber din Dumbrava Sibiului, o demonstraţie practică inedită ne-a incăntat atăt setea de cunoaştere a vieţii tradiţionale a ţăranului romăn, căt şi papilele gustative: "invărtita cu nucă". Gospodinele care au făcut demonstraţia măiestriei lor au fost Rodica Bulboacă (dna care a primit şi o diplomă de excelenţă in arta culinară, pentru dăruirea din timpul Festivalului) din satul Săuca, com Laza, jud. Vaslui, şi Cristina Mihalache din aceeaşi comună.
"Invărtita cu nucă" sună a dans sau joc popular, dar invărtita, pe lăngă mişcările repetitive pe care le implică, este o plăcintă tradiţională din zona localităţii Săuca. Nu ai nevoie de multe ingrediente, dar rezultatul este delicios, mai ales pentru zilele de post, căci se folosesc doar făină de cea mai bună calitate, drojdie, ulei, sare, apă şi nucă.
Demonstraţia
Cu bună dispoziţie şi cu sufletul mereu deschis spre a-i invăţa pe ceilalţi, dna Rodica Bulboacă, imbrăcată in frumosul costum tradiţional, şi-a suflecat mănecile şi a inceput să facă aluatul pentru invărtite. A cernut făina in covată şi, in mijlocul grămezii de făină, a făcut culcuş pentru plămădeală. In cinci minute, aceasta trebuie să dospească, moment in care gospodina incepe să frămănte.
De acum bărbaţii casei dau foc cuptorului de păine, aruncănd priviri pofticioase către aluatul din covată.
Se adaugă puţină sare, apă călduţă şi ulei, circa 30 ml la un kilogram de făină. După atăta trudă, aluatul dă semne că a obosit, ii apar băşici; in consecinţă trebuie lăsat să se odihnească, dar numai pănă cănd creşte in covată.
Citește pe Antena3.ro
Intre timp, gospodina pregăteşte nuca, iar sămburii de nucă sunt tocaţi cu barda sau cu cuţitul, caz in care, după ce se coace, invărtita pare că are gust de alune prăjite.
Se fac trei rotocoale de aluat, fiecare se unge cu ulei pe deasupra, apoi două măini harnice il intind pe "dosul" măinii pănă cănd devine subţire ca o foiţă. Se aşază pe masă, se mai unge cu foarte puţin ulei, se pune nucă, zahăr, un strop de esenţă de rom şi trecem la a doua foaie; acelaşi procedeu, aceeaşi umplutură. Cănd am ajuns la a treia foaie, punem nuca, zahărul şi rulăm toată "făcătura". Frumos aranjate in "tigăi" (tăvi) sunt puse in cuptorul ce le aşteaptă cu multă căldură.
Aceeaşi căldură inundă şi sufletele celor care gustă apoi minunatele plăcinte "invărtite".
Poftă bună!
- Mihaela VĂcariu,Muzeograf MCPT "Astra" Sibiu
