Israel - Secretele Kabbalei

Cu siguranta a existat si exista un esoterism ebraic. Expresia acestuia si-a gasit intr-un final locul intr-o forma cu mult mai completa. Cea a Kabbalei. Din punct de vedere etimologic, acest cuvant semnifica traditie sau invatatura traditionala. Desemnand initial revelatia divina si transmisa oamenilor nu doar prin Tora (legea orala), aceasta este codificata mai tarziu in Talmud. Un ezoterism raspandit, comunicat si inteles doar de initiati. Kabbala, secretele si traditiile acesteia au existat din timpurile cele mai vechi, de la Moise si chiar de la Adam. Legiuitorul poporului evreu a primit de la Dumnezeu atat interpretarea legala sau talmudica, cat si interpretarea mistica sau kabbalistica. Vorbim astfel de legea scrisa si legea orala. Sustinatorii Kabbalei spun despre aceasta ca a fost adusa din cer, de ingeri, pentru a-l invata pe om cum sa-si recapete nobletea, fericirea sau extazul divin de la inceput. Se mai spune ca dupa ce a fost adusa de legiuitorul evreilor dupa cele patruzeci de zile petrecute pe Muntele Sinai , a transmis-o celor saptezeci de batrani cu care a impartit si darurile Sfantului Duh, care au transmis-o pe cale orala, pana cand Erza a primit porunca sa o fixeze in scris. Si daca tot vorbim de lucruri sacre, e bine sa amintim si faptul ca in Tara Sfanta au existat, inca de pe timpul lui Iisus, secrete ale bucatariei, mai mult decat fascinante. Multe dintre aceste retete stravechi au fost mentionate atat in Biblie, cat si in prima carte a Talmudului. E bine de stiut ca in Tara Sfanta, acum mai bine de 2.000 de ani, erau plantati copaci si ierburi intr-un parc special amenajat in centrul acesteia. In Israelul biblic, oamenii mancau smochine, curmale, masline, grau, orz, rodie, linte, fasole, branza, sos de peste si fructe. Dimineata, vinul indoit cu apa era o bautura dorita de multi dintre locuitorii vechiului Israel. Nu se manca mai mult de doua ori pe zi, la pranz si seara devreme. Printre retetele inscrise in Talmud se numara si delicioasele clatite cu miere. Asisim, pregatite din linte rosie pisata, faina din seminte de susan si oua. Despre aceste clatite se spune ca erau servite la masa regelui Solomon. Cat despre miere, pare-se ca a fost deseori mentionata in minunatele scrieri "Cantarea Cantarilor". Cert este ca hrana unor personaje biblice ca Moise sau ca Iisus este total diferita de cea care se afla acum in kibuturile din Israel. Oricum, incercati sa va imaginati o lume gastronomica fara rosii, vinete, dovlecei, orez, porumb si portocale. Practic, majoritatea ingredientelor din bucataria mediteraneana contemporana nu se afla nicicum in acele vremuri…

HUMUS INGREDIENTE: 300 gr naut, sare, piper, patrunjel, o lingura cu ulei de masline. PREPARARE: Dupa ce boabele de naut au fost puse la inmuiat, se fierb circa 30 de minute. Se scurg de apa, din care se lasa 1/2 de pahar deoparte, si apoi boabele se paseaza. Se adauga sare, piper, ulei, patrunjel si zeama pana cand compozitia devine ca o pasta. Cu aceasta pasta se vor unge felii de paine. SHAKSHUKA INGREDIENTE: 1 kg de rosii, 4 cepe mari, 6 oua, 1 ardei iute, busuioc, cimbru, piper, chimen. PREPARARE: Ceapa se taie pestisori si se caleste in ulei pana devine aurie. Se adauga sucul rosiilor date pe razatoare. Apoi, se pune si ardeiul taiat felii, si condimentele. Se acopera si se lasa 30 de minute pana cand scade sosul. Se sparg ouale si se adauga in sos ca si cum am prepara ochiuri. Se mai lasa inca cinci minute, pana cand sunt gata ouale. Se serveste fierbinte.