Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu intămplător ne-am aflat la Alba Iulia chiar la 1 decembrie, momentul in care s-a celebrat implinirea celui mai aprig dor al romănilor. Şi nu intămplător am stat de vorbă cu părintele Samuel, eclesiarhul Catedralei Reintregirii
Nu intămplător ne-am aflat la Alba Iulia chiar la 1 decembrie, momentul in care s-a celebrat implinirea celui mai aprig dor al romănilor. Şi nu intămplător am stat de vorbă cu părintele Samuel, eclesiarhul Catedralei Reintregirii, cel pentru care Catedrala nu este o simplă construcţie monumentală, ci un loc in care inimile romănilor, din orice colţ al lumii ar fi, bat la unison. Aşa se face că, la moment de sărbătoare, Alba Iulia devine centrul spiritual al romănilor. "Pentru noi, Catedrala este un monument al Unirii şi un locaş sfănt in care noi trăim tot timpul sentimentul unităţii naţionale, fiind construită chiar pe locul in care romănii au infăptuit prima dată unitatea lor statală", ne-a mărtrusit părintele Samuel.
Incoronarea
Iniţiativa construirii ei i-a aparţinut marelui istoric Nicolae Iorga, cel care a şi "clădit" o analogie interesantă intre evenimentul incoronării şi cel al unei căsătorii. In felul acesta, incoronarea transcende simplul fapt politic, devenind, simbolic, căsătoria celor doi regi (Ferdinand I şi Maria) cu ţara nou formată, Romănia. "Şi aşa cum nici un ţăran romăn nu s-ar găndi să se căsătorească sub cerul liber, tot aşa şi incoronarea trebuia să aibă loc intr-o biserică, fiind un fel de căsătorie a regelui cu noua ţară" - scria Iorga. Lucrările de construcţie au fost finalizate in timp record, 9 luni, intre anii 1921 şi 1922, iar la 15 octombrie Catedrala a găzduit ceremonia incoronării şi sfinţirii insemnelor regale - a sceptrelor şi hlamidelor. După acest moment de glorie, soarta nu a mai fost la fel de binevoitoare. In următorii ani, Catedrala i-a găzduit pe creştini doar in zilele de duminică, la slujbă. A fost apoi, pe rănd, Catedrală a Episcopei Militare, dar şi mănăstire, loc de rugăciune pentru trei-patru călugări. De abia in 1975 Prea Sfinţitul Episcop Emilian Ghedaş a reinfiinţat Episcopia de Alba Iulia, mănăstirea devenind catedrală episcopală.
Părintele Samuel cunoaşte cel mai bine istoriile legate de catedrală. Trebuie ştiut că actualul aşezămănt ortodox a fost ridicat pe locul in care s-au aflat vechea cetate romană Apulum şi pe ruinele Mitropoliei Transilvaniei, distrusă de habsburgi in 1713-1714. Catedrala se află sub o dublă protecţie: a Sfintei Treimi şi a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Interesant este că Vechea Mitropolie a Transilvaniei avea hramul Sfintei Treimi, romănii de aici avănd dintotdeauna conştiinţa unităţii, Sfănta Treime aflăndu-se astfel in corespondenţă cu cele trei ţări romăneşti. In 1597, Mihai Viteazul construieşte o bisericuţă in apropierea Mitropoliei, avănd hramul Sfăntul Arhanghel Mihail.
Naşterea lui Iisus
Dar cum se "trăieşte" Crăciunul intr-un cadru atăt de special? "El are aceeaşi semnificaţie aici ca in orice colţ al Romăniei. Ne bucurăm că Dumnezeu ne-a iubit atăt de mult că l-a trimis pe Fiul său in lume, să se intrupeze, să se facă om asemenea nouă, sau după cum zicea un sfănt părinte, ca după aceea pe noi să ne ajute să devenim Dumnezei, nu după fire, ci prin asemănare şi har, printr-o viaţă căt mai aproape de Dumnezeu." In Ajun, creştinii postesc şi nu mănăncă nimic. Cu toate acestea, Ajunul nu se limitează la o interdicţie alimentară, este mult mai mult, o pregătire spirituală şi trupească pentru sărbătoarea care urmează. De altfel, şi slujbele din Ajun sunt cu totul speciale, avănd rolul de a-i introduce pe creştini in atmosfera Crăciunului. "Sărbătoarea Crăciunului inseamnă a te impărtăşi de Hristos, nemaifiind o comemorare a Naşterii lui Iisus, ci o actualizare, creştinii devenind contemporani cu Naşterea Domnului. In ziua de Crăciun, cănd ne impărtăşim, il primim pe Hristos cel născut in Bethleem, e ca şi cum am fi şi noi din Bethleem."
Citește pe Antena3.ro
Trist este că multe dintre tradiţii nu se mai respectă. Colindătorii nu mai primesc, ca şi altădată, colăcei, mere, nuci sau pere. Pănă şi măicuţele au uitat de vechiul obicei şi servesc colindătorii cu cozonac de post. Mai presus de "năravurile" timpului, important rămăne spiritul Crăciunului.
Peşte mănăstiresc
Ingrediente: un kg de peşte, 200 g ciuperci, 200 g arpagic, vin, ulei, sare, piper, pătrunjel.
Preparare: Arpagicul şi ciupercile feliate se călesc intr-o tigaie cu ulei incins, adăugăndu-se sare şi piper. Intr-o tavă se toarnă ulei, se aşază peştii curăţaţi şi evisceraţi, arpagicul, ciupercile şi se lasă in cuptor timp de o jumătate de oră. Spre sfărşit se adaugă vinul. Se serveşte cu pătrunjel proaspăt.
