Locul minunilor sfinte

În fiecare zi, zeci de creştini străbat drumul pînă la Mănăstirea Bistriţa, din judeţul Vîlcea, cu credinţa că moaştele Sfîntului Grigorie Decapolitul îi va ajuta să aibă copii, să se căsătorească, să se însănătoşească sau să-şi găsească liniştea, iar icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana să aducă ploaia atunci cînd pămîntul are nevoie.

În fiecare zi, zeci de creştini străbat drumul pînă la Mănăstirea Bistriţa, din judeţul Vîlcea, cu credinţa că moaştele Sfîntului Grigorie Decapolitul îi va ajuta să aibă copii, să se căsătorească, să se însănătoşească sau să-şi găsească liniştea, iar icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana să aducă ploaia atunci cînd pămîntul are nevoie. Tot aici, în Peştera Sfîntului Grigorie Decapolitul sau Peştera Liliecilor, cum i se mai spune, se află două biserici inedite: Schitul Sfinţilor Arhangheli şi Biserica Ovidenia. În peşteră se găsesc foarte mulţi lilieci de care măicuţele trebuie să aibă grijă cu sfinţenie, deoarece sînt protejaţi de UE. Pe noi ne-a îndemnat credinţa să ajungem în locaşul sfînt, apoi frumuseţea inegalabilă a locului, dar şi curiozitatea gastronomică de a afla noi reţete din bucătăria monahală.

Valori culturale

Ctitorie a boierilor Craioveşti, Mănăstirea Bistriţa datează din jurul anului 1490, dar prima atestare documentară se păstrează în Hrisovul de danie datat la 16 martie 1494. Acesta i-a aparţinut lui Vlad Vodă Călugărul. Hramul este “Adormirea Maicii Domnului”. Mănăstirea a fost puternic avariată de expediţia condusă de Mihnea cel Rău în 1509. Banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab, o reface între anii 1515 şi 1519. Pictura a fost atribuită meşterilor zugravi Dumitru, Chirtop şi Dobromir. Un clopot greu de 800 kg, numeroase icoane şi obiecte de cult deosebit de valoroase fac parte din valorile culturale ale locaşului. Tot aici, ieromonahul Macarie a instalat prima tiparniţă din Ţara Românească şi o legătorie de cărţi bisericeşti. De asemenea, ieromonahul Mihail Moxa a tipărit în anul 1620 Cronica Universală, iar în 1640, Pravila de la Govora. Astăzi, mănăstirea deţine numeroase cărţi religioase, scrise cu litere chirilice. Cîteva studente de la Facultatea de Litere din Rîmnicu-Vîlcea, coordonate de profesorul Ioan St. Lazăr, au transliterat cîţiva ani la rînd fragmente din aceste cărţi vechi.

Aromele locului

Dacă poposiţi la Mănăstirea Bistriţa, maica stareţă Mihaela Tamaş vă va întîmpina întotdeauna cu căldură şi cu un sfat bun. Puteţi înnopta la mănăstire, deoarece locaşul oferă 60 de locuri de cazare în dormitoare cu patru-şase locuri. Despre mîncarea de aici, numai cuvinte de laudă. Deşi nu se mănîncă niciodată carne la masa din trapeză, preparatele sînt foarte gustoase: tocăniţă şi ghiveci de legume, supă şi ciorbă de cartofi, păstăi şi dovlecei. Carnea este înlocuită de soia, astfel încît măicuţele s-au specializat în reţete care conţin acest ingredient. Toate preparatele lor au o aromă deosebită, pe care, odată simţită, încerci să o imiţi şi în bucătăria de acasă, dar de cele mai multe ori fără succes. În zilele de sărbătoate se mănîncă peşte, preparat în diverse forme: prăjit, saramură, peşte umplut, borş  sau chiar pîrjoale din peşte cu sos. De la masă nu lipseşte niciodată desertul: plăcinte cu brînză, cu mere, cu dovleac sau cu varză, prăjituri cu gem şi multe fructe. Maica Nectaria este cea care se ocupă cu aprovizionarea. Ea are grijă ca niciodată să nu lipsească nimic din cuhnia mănăstirii.

Din credinţă

Cumpărate de la Constantinopol de Barbu Craiovescu, în 1497, moaştele Sfîntului Grigorie Decapolitul au fost ascunse timp de 100 de ani în Peştera Liliecilor. Acum acestea se află în Mănăstirea Bistriţa şi prezenţa lor constituie un adevărat motiv de pelerinaj pentru turişti. Sfîntul s-a născut pe vremea ereziei iconoclaste, în secolul al IX-lea. Şi-a făcut studiile şi întreaga educaţie la Irinopolis, cetate care făcea parte din zona numită a celor zece cetăţi, Decapoles, de unde şi numele “Decapolitul”. Numele Grigorie vine din grecescul “Gregorios”, care la figurat înseamnă “cel care este atent”, “veghetor”. Cînd a ajuns la vîrsta tinereţii, părinţii se pregăteau să-l însoare, dar el s-a despărţit de cele lumeşti, mergînd la o mănăstire, unde era egumen Sfîntul Simeon Mărturisitorul, unchiul său după mamă. Acesta i-a fost un adevărat părinte sufletesc. A umblat din loc în loc, prin Efes, Enos, Hrisopolis, Corint, ajungînd pînă la Roma. Apoi a poposit în Siracuza Siciliei şi la Biserica Sfîntului Mina din Tesalonic, unde a primit şi darul preoţiei. A mers apoi spre Bizanţ şi a ajuns în cele din urmă la Muntele Olimp. În acest timp a făcut numeroase minuni, iar oamenii spun că şi astăzi le împlineşte dorinţele, dacă trec pe sub moaştele lui.

Pîrjoale din peşte cu sos

Ingrediente: un kilogram crap, 500 g cartofi, o lămîie, 100 g pesmet, piper, două ouă, 200 g ceapă, ulei, zahăr pudră, cuişoare, sare, 100 g făină, 4 foi de dafin.

Preparare: Se curăţă peştele de oase şi se trece prin maşina de tocat, împreună cu jumătate din cantitatea de ceapă. Se adaugă piperul, zahărul, ouăle şi pesmetul. Din pasta obţinută se fac pîrjoale, se dau prin făină şi se prăjesc în ulei. Separat se înăbuşă restul de ceapă. Cînd este rumenită se adaugă cartofii tăiaţi felii rotunde, se pune sare, piper, cuişoare, foi de dafin şi apă caldă. Se acoperă şi se lasă pe foc pînă ce cartofii sînt fierţi. Se adaugă pîrjoalele din peşte. Dacă sosul este scăzut se mai picură puţină apă, se acoperă şi se mai lasă să dea două-trei clocote. Se stoarce lămîia şi se servesc fierbinţi cu garnitură de salată verde sau cu ardei capia în oţet.

Plăcintă cu sfeclă albă

Ingrediente: 700 g sfeclă albă, 150 ml ulei, 250 g foi de plăcintă, 200 g zahăr pudră, scorţişoară, zahăr vanilat, 100 g unt, sare.

Preparare: Se curăţă sfecla, se rade, se căleşte în unt şi se presară sare. După ce s-a înmuiat bine, se amestecă împreună cu jumătate din cantitatea de zahăr pudră, cu jumătate de pachet cu zahăr vanilinat şi cu scorţişoară. Foile de plăcintă unse cu ulei se aşază într-o tavă unsă şi ea cu ulei. Se pune un strat de circa cinci-şase foi, după care se adaugă compoziţia de sfeclă. Deasupra se aşază încă cinci-şase foi unse cu ulei. Se împarte în porţii cu un cuţit fin. Se introduc la cuptor. Se serveşte caldă, cu zahăr pudră pe deasupra.

Crap pe carton

Ingrediente: 1,500 kg crap, o lămîie, cimbru, usturoi, piper, boia dulce, ulei.

Preparare: Crapul se curăţă în interior, dar nu se îndepărtează solzii. Se taie şi se desface pe lat. Se unge un carton gros cu ulei, se sărează peştele pe solzi. Se aşază pe carton cu solzii în jos, deasupra se unge cu ulei şi se stoarce o jumătate din cantitatea de lămîie. Se presară piper, cimbru şi boia dulce. Usturoiul, tăiat rondele, se aşază din loc în loc. Se introduce în cuptor pentru o jumătate de oră. Se serveşte cald, avînd grijă ca porţiile să fie scoase, astfel încît solzii să rămînă pe carton. Garniturile potrivite sînt legume asortate, morcovi, cartofi şi fasole verde.

Rozete cu gem

Ingrediente: două kg făină albă, un kilogram zahăr, 10 ouă, un kilogram margarină, vanilie, coajă de lămîie, 30 g bicarbonat, 500 g arahide, 300 g gem, ulei.

Preparare: Din opt ouă, făină, zahăr, margarină, vanilie, coajă de lămîie şi bicarbonat se frămîntă un linzer obişnuit. Se întinde o foaie de un centimetru grosime şi se taie în forme rotunde. Bucăţile obţinute se împart în două părţi, iar uneia din părţi i se face un orificiu la mijloc. Aceste bucăţi cu orificiu se ung cu ulei, se dau prin ouăle rămase şi se presează în arahide măcinate dur. Se pun la copt pe tăvi de metal. După răcire, pe partea fără orificiu se pune gemul şi se aplică bucata presată în arahide.