Logodnicii Balcanilor

MARIOARA SI ALEXANDRU - dejun 20 februarie 1922

In primavara anului 1921, Tache Ionescu, ministru de Externe al Romaniei si sustinator al unitatii balcanice, a intrebat-o pe regina Maria daca ar fi de acord cu casatoria fiicei sale Marioara (nascuta la 9 ianuarie 1900) cu regele Alexandru al Iugoslaviei. Raspunsul reginei Maria a fost urmatorul: "Vorbeste cu fiica mea. Noi n-o vom sili niciodata. Daca reusesti sa o convingi, cu atat mai bine". La varsta de 21 de ani, principesa Marioara era tot asa cum fusese in copilarie, prietenoasa si altruista. Take Ionescu o cunostea bine pe fiica reginei, asa ca nu a discutat despre alianta politica pe care dorea sa o realizeze, ci i-a vorbit mai degraba despre un tanar insingurat, fara parinti, un biet rege bogat intr-un palat pustiu, care avea nevoie de o regina sa-i inveseleasca viata si sa-i daruiasca o familie, dupa cum spunea principesa. Marioara a fost miscata si regele Alexandru a fost invitat la Sinaia pentru Sarbatorile de Craciun, "perioada din tot cursul anului cand trebuie sa fie cel mai trist sa fii singur, fara familie". In urma acestei intalniri, principesa Marioara, careia i se mai spunea si Mignon, s-a hotarat sa devina sotia regelui Iugoslaviei, logodna fiind stabilita pentru 20-21 februarie 1922.

SCHIMBAREA VERIGHETELOR. Ceremonia de logodna s-a desfasurat in ziua de 20 februarie 1922, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni din Bucuresti. Din insemnarile reginei Maria aflam ca aceasta ceremonie s-a desfasurat astfel: "La 5, am avut o mica ceremonie impresionanta a logodnei oficiale. Au asistat toti ministrii cu sotiile lor si toata curtea noastra, sarbii. A fost schimbarea verighetelor, apoi, potrivit unui vechi obicei sarbesc, li s-au legat mainile cu o batista de matase, in timp ce mitropolitul rostea rugaciuni in sarba si romana. Dupa aceea a fost rupta un fel de turta, si viitorul mire a oferit o bucata miresei sale si apoi, ca rege, a impartit bucati oaspetilor, cu semnificatia ca el ca rege are datoria de a se ingriji de bunastarea poporului". Ceremonia de logodna a fost precedata, la ora 13:30, de un dejun de gala cu ocazia primirii regelui Alexandru al Iugoslaviei.

A doua zi, 21 februarie 1922, la ora 20:30, tot la Palatul Cotroceni a avut loc un mare dineu, care, ne spune din nou regina Maria, "a fost un succes, dar cam lung. A fost urmat de un foarte frumos concert cu orchestra lui Georgescu, la care a fost invitata multa lume. A fost o serata reusita. Muzica a fost minunata si am facut un program frumos, nu prea incarcat".

Dintre toti copiii regelui Ferdinand si ai reginei Maria, principesa Marioara, devenita regina Maria a Iugoslaviei, a avut cea mai fericita casatorie, dar, din nefericire, aceasta s-a sfarsit in mod tragic, prin asasinarea regelui Alexandru, la Marsilia, in 1934.

20 FEBRUARIE 1922 - DEJUN, PALATUL COTROCENI

CÃ´telettes Ã la Pojaski/Cotlete Ã la Pojaski

Baron dâagneau Ã la Broche/Baron de miel la frigare

Salade Parisienne/Salata pariziana

Asperges en Branche Sauce Mousseline/Sparanghel cu sos muslin

Parfait aux marrons/Parfe cu castane

Cafe/Cafea

Citește pe Antena3.ro

Michelangelo a pictat o femeie bolnavă de cancer în Capela Sixtină. Experţii lansează o nouă teorie revoluţionară

FONDUL I.V. STIRCEA

Arhivele Nationale adapostesc intr-un fond special o serie de documente care au apartinut lui I.V. Stircea, Maestrul de ceremonii al Curtii Regale. Intre acestea: invitatii la dejunuri si dineuri ocazionate de nunti si logodne ale membrilor familiei regale, incoronarea lui Ferdinand si a Mariei etc.

ASPERGES EN BRANCHES SAUCE MOUSSELINE / Sparanghel cu sos muslin

Sparanghelul se serveste indeobste cu sos muslin sau in vinegreta. Sunt singurele doua modalitati agreate de bucataria franceza traditionala, care critica optiunea de a prezenta sparanghelul alaturi de branzeturi. Varfurile de sparanghel mai pot fi aduse la masa cu sos de smantana, dar numai cu sosul separat. Sparanghelul se opareste mai intai, apoi se trage in unt si se asaza pe farfurie, montat alaturi de sos. Sosul muslin se poate prepara astfel: se fierb 50 ml apa cu sare pana la reductia aproape completa, se da craticioara deoparte sa se raceasca si in restul acela de apa se adauga patru galbenusuri de ou si o lingura cu apa rece. Se pune pe foc mic si se amesteca intruna, pana cand crema ajunge la consistenta pomadei. Se pune undeva la cald si se adauga 400 g unt topit, punand, picatura cu picatura, si doua linguri cu apa. Se adauga zeama de la o lamaie si se pastreaza cald, la bain-marie. Preparat pana in acest punct, sosul se numeste "sos olandez". Pentru a prepara "sosul muslin", mai este nevoie de o operatiune: inainte de a-l aduce la masa, se adauga in acest sos 250 g smantana batuta. Pellaprat, bucatar francez din prima jumatate a secolului XX, mai recomanda o reteta de sparanghel cu sos de portocale, obtinut din coaja si zeama de portocala (de preferinta din cele rosii), galbenusuri de ou si untul in care a fost preparat sparanghelul.

BARON DâAGNEAU Ã LA BROCHE / Baron de miel la frigare

"Baron" inseamna gigourile (jigourile sau pulpele din spate ale mielului, berbecului etc.) impreuna cu partea de spinare care le uneste. Se prepara intotdeauna la cuptor sau la frigare. Se servesc alaturi de "jiul" lor, adica zeama pe care o lasa la fript, cu garnitura de orez, cartofi parizieni sau crochete de cartofi.

SALADE PARISIENNE / Salata pariziana

Este un amestec de legume diverse (numit in bucataria franceza si "macedoine"), taiate in cuburi mai mari, aditionate cu salpicon de langusta sau de homar, cu bucati de trufe si asezonate cu maioneza. Se decoreaza cu escalop de homar (sau de langusta) si trufe. Pe vremuri, acest fel de salata era servit ca bufet rece, pus adeseori intr-un vas de ceramica si acoperit cu un strat de gelatina, facandu-se apoi deasupra diverse modele din maioneza. Salpiconul este un preparat pe baza de legume, carne fiarta, peste sau fructe de mare, taiate in bucati fine si legate cu un sos.

PARFAIT AUX MARRONS / Parfe cu castane

Pentru o masa de 12 persoane pregatim inghetata intr-o forma de chec din sticla termorezistenta. Este nevoie de o cutie mare cu crema de castane cu vanilie, doua oua, un paharel cu rom, 500 g smantana dulce, iar pentru decorare, de castane glasate si crema Chantilly. Se amesteca mai intai crema de castane cu galbenusurile de ou si paharelul cu rom. Se bate smantana pana cand capata consistenta potrivita pentru frisca. Se pune putin cate putin in crema de castane, amestecand pana la omogenizare. Albusurile se bat si ele separat pana cand crema devine tare, apoi se adauga in compozitia anterioara, amestecand usor cu o spatula. Se asaza in forma de chec, presand cu o lingura, ca sa nu ramana goluri de aer, apoi se da la congelator pentru cateva ore. Cand se serveste, se baga forma pentru 30 de secunde intr-un vas cu apa fierbinte, apoi se rastoarna, se taie desertul felii si se decoreaza fiecare portie de parfe cu castane glasate si crema Chantilly.

CÃTELETTES Ã LA POJARSKI / Cotlete Pojarski

Pentru inceput se iau 250 g carne de vita (de preferinta, nuca de vita), se curata de vinisoare si se toaca foarte bine cu satarul sau se da prin masina de tocat. Se amesteca apoi in aceasta carne doua linguri cu ceapa taiata marunt si calita in putin unt topit, apoi 50 g unt proaspat si 50 g pesmet, inmuiat intai in lapte si apoi scurs foarte bine. Se asezoneaza acest amestec cu sare, piper si paprika, dupa care se imparte in cinci-sase bucati egale ce se ruleaza pe un fund de lemn pudrat cu faina si apoi se preseaza, dandu-li-se forma de cotlete. Se trec apoi prin ou batut si pesmet si se prajesc in unt pe o parte si pe alta. Se asaza cotletele in forma de coroana sau de evantai pe un platou rotund, cu marginile decorate cu macaroane fierte. Se serveste cu o garnitura de legume sau cu un sos, la alegere.