Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi pare surpirinzător, încă din luna lui Cireşar încep pregătirile pentru iarnă. Se culeg cireşele şi vişinele, apoi se pun la păstrat, urmînd să fie folosite în timpul iernii la prepararea dulciurilor.
Deşi pare surpirinzător, încă din luna lui Cireşar încep pregătirile pentru iarnă. Se culeg cireşele şi vişinele, apoi se pun la păstrat, urmînd să fie folosite în timpul iernii la prepararea dulciurilor. Se plantează seminţe de ridichi, de conopidă şi de gulii, ce vor da rod mai înspre toamnă. Unul dintre sfaturile gospodăreşti, specifice acestei perioade, sună cam aşa: “Strîngeţi mlădioare de sălcii, stejari, mesteacăni, uscaţi-le şi păstraţi-le iarna pe seama oilor”. (Simeon Mangiuca – “Călindariu julianu, gregorianu şi poporalu românu… cu comentariu pe anul 1882”) Nu sînt uitate nici predicţiile despre vreme, observaţiile arătînd că o lună iunie uscată şi foarte puţin umedă reprezintă o adevărată mană cerească pentru podgoreni, butoaiele cu vin umplînd pivniţele. Plantele încărcate cu omizi sînt şi ele un semn bun căci, cu siguranţă, hambarele vor trosni de greutatea grîului, iar pîine va fi din belşug. Dacă plouă de Cireşar se va face grîul bogat, dar porumbul va fi puţin şi neîndestulător.
Un mare făcător de minuni
Deoarece recoltele din această lună sînt foarte importante, la 2 iunie gospodarii obişnuiesc să-l sărbătorească pe Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, un sfînt făcător de mari minuni. Tradiţia populară spune că la începuturi Sf. Ioan ar fi fost un cioban cu mare iubire de Dumnezeu. Într-una din seri, întorcîndu-se cu oile la stînă, a observat că unul dintre mieluşei lipseşte. S-a luat după el şi mult drum a trebuit să meargă ca să-l găsească. “Iar Dumnezeu, de sus, văzîndu-i mila lui cea curată şi sufletul său cel bun, mirîndu-se că în loc să ucidă îndată pe cel care îl făcuse să alerge într-atîta îl dezmiardă şi îl sărută, îşi vărsă asupra lui harul cel Dumnezeiesc şi-l prefăcu în sfînt.” (T. Pamfile – “Sărbătorile la români”) Sfîntul Ioan este preţuit de gospodari mai ales pentru puterea sa de a îndepărta grindina şi viermii, fiind astfel protejate cîmpurile.
Cireşe glazurate
Ingrediente: 500 g cireşe, 150 g zahăr, o jumătate de linguriţă de scorţişoară, un pliculeţ cu zahăr vanilinat, două ouă, o lămîie, zahăr, unt.
Preparare: Cireşele, cu tot cu codiţe, se spală. Se pune la topit zahărul amestecat cu scorţişoară şi zahăr vanilinat. Cînd a început să se înmoaie, se ia vasul de pe foc, ţinîndu-se la cald. O parte din cireşe se înmoaie în zahărul caramelizat şi apoi se lasă pe o folie de aluminiu unsă cu unt. Albuşurile se bat, adăugîndu-se puţină zeamă de lămîie. Restul cireşelor se trec prin albuş, apoi prin zahăr tos. Se servesc cu granita de fructe.
