Surprize savuroase si aromate in aluat pufos
Din sumar:
Din sumar: Recomandarea saptamanii - Restaurantul si satul / Carnavalul sasesc aduce intotdeauna primavara / Arome ascunse in aluat pufos / Artistul, Masca si Simbolul / Dadaism in farfurie / Caiet de retete / Cand baba isi scutura cojocul / Cateva secrete sasesti / Cu gastronomia la doctor / File de cod cu cartofi / Pahare cu fructe din plin / Pauza de cafea / Meniuri cu timbru / Agenda gurmanda / Bucatar de rezerva / Food world /

Reteta de suflet

V-ati gandit vreodata ca ati putea oferi celor dragi, in dar, o… clatita? Nu orice fel de clatita, ci una in forma de punguta aromata, in care se poate ascunde o… bijuterie culinara. Recunosc ca ideea mi s-a parut nu doar interesanta, ci si generoasa. Venind din partea doamnei Maria Comanelea - prejmareanca priceputa care ne-a uimit intr-o seara de octombrie cu retetele ei de zacusti si dulceturi - reteta promitea dintru inceput sa fie si gustoasa!

Totul incepe cu un aluat obisnuit de clatite - adica lapte, faina, oua, apa minerala, putina sare si zahar (cat sa-ndulceasca gura si sufletul). Cantitatile sunt "dupa mana fiecaruia", dar daca vreti si vreti sa stiti si masurile, atunci sa zicem ca aveti nevoie de patru oua, un sfert de litru de lapte, un sfert de litru de apa minerala, si faina… ei, aici iar avem raspunsul clasic: "la ochi, cat sa iasa un aluat gros cum e smantana", praful de sare si zaharul (dupa cum vorbiram). Apoi, mai e nevoie de doua tigai de marimi diferite. Una mica-mica, "doar cat sa faci un ou in ea", si alta larga si incapatoare. Clatitele se fac in felul urmator: la trei din cele mici, una mare. Intr-un castron se amesteca branza dulce de vaci cu stafide (tinute mai inainte in rom), precum si orice alt fel de fructe uscate sau proaspete, taiate marunt. Clatitele cele mici se ung cu aceasta compozitie, se ruleaza si se taie in rondele, care… se ascund in clatita cea mare. Aceasta se strange sub forma de punguta, legandu-se "la gura" cu un fir de menta, o panglica din coaja de portocala sau orice altceva va e la indemana. Totul e sa fii inspirat! Cu clatitele astea poti proceda la fel cu oricare altele din… neamul lor. Sa le stropesti cu Cointreau (ori ginars autohton), dupa care sa le flambezi - iata o idee rafinata!

Masti si clatite

Pana acum vreo cativa ani, cand in trecere prin Prejmer m-am nimerit in plin "Festival al clatitelor", nu m-am gandit nici o clipa sa asociez acest desert atat de simplu de pregatit (dar si cu atat de variate retete!) cu mastile si atmosfera carnavalesca. "Fasching"-ul sasesc mi-a dezvaluit atunci o lume in care ritualuri uitate se zbateau sa revina in actualitate. Si, surprinzator, cei care fac totul pentru ca sarbatoarea din fiecare februarie sa nu se cufunde in neant sunt nu membrii comunitatii sasesti, ci romanii din comuna. De ce nu sunt sasii "vioara intai"? Raspunsul este cat se poate de simplu: "Fasching"-ul este o sarbatoare a tinerilor (pe vremuri, flacaii care plecau in armata o tineau), iar media de varsta a comunitatii sasesti a trecut demult de varsta cataniei. Cu atat mai meritorie mi s-a parut initiativa prejmarenilor (de toate etniile) de a tine in viata acest obicei, care individualizeaza locul. Ii da unicitate. Retetele si povestile le veti afla dand pagina… simona.lazar@jurnalul.ro