Pe parintele Vasile Toc l-am gasit intr-o dimineata de iarna supraveghind cu ochi atent activitatea din bucataria protopopiatului Roznov. O preocupare nicidecum nepotrivita pentru un cleric, data fiind tot mai pronuntata latura sociala, caritabila, a ortodoxiei in Romania. "Sa stiti ca actiunile caritabile nu sunt o noutate pentru biserica ortodoxa romana", ne spune. "Intotdeauna a existat aceasta aplecare pentru grija fata de aproape. Doar ca, poate, misionarismul ortodox nu a fost atat de explicit precum cel catolic".

Caritate

La Roznov, cei 43 de preoti din parohiile protopopiatului contribuie in fiecare saptamana la ducerea la bun sfarsit a misiunii de caritate, care vizeaza hranirea a cateva sute de copii orfani, batrani singuri si alte persoane nevoiase. "La cantina, pregatim cate 320 de portii odata, dar sunt zile cand ajungem sa pregatim si cate o mie de portii. Pe langa cei nevoiasi, gatim acum si pentru muncitorii care lucreaza la noul sediu al Centrului Social de Orfani si Batrani". Dupa ce mancarea e gata, preotii care sunt randuiti pentru saptamana aceea duc mancarea acasa la crestinii care se afla in grija bisericii. "Cele 24 de duminici se termina si ele cu o masa la care sunt invitati sa ia parte toti crestinii care au fost la slujba. Duminica Samariteanului este cea de-a 25-a".

Mancarea se pregateste din ceea ce se aduna tot de la crestini, caci preotii sunt randuiti si sa aprovizioneze cantina cu cele trebuincioase. "Gatim mai mult mancaruri din legume, dar cand avem carne, punem si carne. Uneori, cand cantitatea de alimente e foarte mare, nu mai gatim noi, ci o impartim nevoiasilor. Odata, am avut 5 tone de orez, 5 tone de malai, 5 tone de ulei. Le-am dat la sac celor defavorizati si fiecare a gatit in gospodaria lui, indestulat, care cum s-a priceput."

Toamna, grupul de femei care fac voluntar munca la cantina pune fel de fel de conserve, la camara, asa cum face fiecare in propria gospodarie. "Numai varza, am pus toamna asta 700 de kilograme la murat…", ne spunea una dintre femeile pe care le-am gasit curatand cartofii pentru "dresala", un fel de ciorba de cartofi, dreasa cu ou, smantana si lapte. Ca sa intelegem cam cum sta treaba cu cazanul cel urias in care urmeaza a se fierbe bucatele (si in care incap toate cele 320 de portii), parintele Vasile Toc ne duce sa ne arate vasul si… polonicul saracilor, cu pantecul larg cat o gamela de razboi.

Neamul Rosettestilor

Toate aceste fapte de mila crestineasca se intampla in curtea protopopiatului, unde se afla si parohia Roznovului, strajuita de maestuoasa biserica a lui Ruset-Roznovanu, cu hramul Sfantului Nicolae. Lacasul de cult a fost ridicat de colonelul Gheorghe Roznovanu catre sfarsitul veacului al XIX-lea. Acesta a luat decizia de a ridica biserica dupa moartea fiului sau, Alexandru, care se regaseste alaturi de mama sa pe tabloul votiv. Familia Rosettestilor isi trage radacinile din secolul al XV-lea, Roznovenii inrudindu-se cu opt capete incoronate, intre care doi barbati au fost voievozi, iar sase femei au fost sotii de domnitori. Intre acestea si Elena Cuza, sotia domnitorului sub auspiciile caruia s-a infaptuit Unirea Principatelor. Familia Rosettestilor s-a ramificat, luandu-si numele dupa mosiile pe care le aveau in stapanire. Astfel, avem ramurile: Rosetti-Raducanu, Rosetti-Baston, Rosetti-Orasanu, Rosetti-Filipeanu, Rosetti-Tetcanu (Maruca Rosetti-Tetcanu devenind sotia marelui compozitor George Enescu), Rosetti-Solescu, Rosetti-Ciortescu etc. si, in fine, Rosetti-Roznovanu (sau Ruset-Roznovanu). Preotul Rosetti-Balanescu este cel care a realizat un impresionant arbore genealogic al familiei, care se gaseste afisat pe peretele interior al bisericii.

Biserica

Ridicata dupa planurile arhitectului rus Sultanoff, biserica din Roznov are maiestuozitatea bisericilor rusesti. De altfel, iconostasul, catapeteasma, cununiile si o serie de alte odoare bisericesti au fost primite in dar de la fratele tarului Rusiei, cu care colonelul Gheorghe Ruset-Roznovanu era bun amic. Pictura interioara este insa realizata de Costin Petrescu, cel care a pictat si Ateneul Roman, in vreme ce stalpii de piatra, bogat ornamentati, au fost realizati de sculptori in piatra italieni.

Dresala cu cartofi Se curata un kilogram de cartofi, se spala, se taie in patru si se pun la fiert impreuna cu una-doua cepe (taiate marunt) si cate o radacina de patrunjel, morcov si pastarnac, taiate in sferturi, pe lung. Borsul (cantitatea se stabileste dupa gust, in functie de cat de acru este borsul crud si de cat de acra vrem sa iasa ciorba) se fierbe separat si se adauga peste cartofii fierti. Intr-un castron, se bat doua oua cu 100 g smantana si o jumatate de cana de lapte. Dupa ce s-au amestecat bine, se ia cate putin din zeama fierbinte din oala si se continua baterea. Dupa ce s-a umplut castronul, se toarna putin cate putin in oala, amestecand cu o lingura mare. Se mai lasa pe foc foarte putin, ca sa nu se branzeasca smantana.

Tanti Nuta, tanti Ana si tanti Dumitrita sunt doar trei dintre gospodinele care gatesc voluntar pentru persoanele nevoiase din protopopiatul Roznovului