Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Născut in inima viilor, oenologul Ion M. Puşcă este profund ataşat de tot ceea ce inseamnă destinul viticulturii romăneşti. Bineinţeles că nu putea sta deoparte, privind la declinul soiurilor autohtone, aşa că s-a hotărăt să tragă un semnal de alarmă şi să scrie o carte pe această temă.
Născut in inima viilor, oenologul Ion M. Puşcă este profund ataşat de tot ceea ce inseamnă destinul viticulturii romăneşti. Bineinţeles că nu putea sta deoparte, privind la declinul soiurilor autohtone, aşa că s-a hotărăt să tragă un semnal de alarmă şi să scrie o carte pe această temă.
Răsfoim impreună un album vechi, cu fotografii decolorate de vreme. De peste timp ne zămbeşte un puşti bălai, c-un braţ agăţat de un butuc de vie şi c-un strugure aromat adunat la piept. Imaginile trec pe dinaintea noastră, cu fiecare filă a albumului, personajul ne "creşte" sub ochi, insă reperele rămăn aceleaşi: un copil, devenit apoi tănăr, apoi om matur, in mijlocul viei, măngăind ciorchinele vieţii.
Ion Puşcă s-a născut in inima viilor. Viţa-de-vie şi vinul fac parte din viaţa lui pănă intr-atăt, incăt il doare cănd anul e prea ploios ori cănd bate grindina. Il doare, căci rănile viei sunt rănile lui. Iar atunci cănd căte un soi de viţă moare, simte că moare ceva in sinele lui. Spune undeva Fănuş Neagu: "Doctorul in oenologie Ion M. Puşcă mi s-a lipit de suflet ca un cărcel de viţă de palmele lui Iisus".
Nevoia de recuperare
"Au dispărut vechile colecţii ampelografice, o parte dintre ele şi din cauza unei finanţări deficitare sau pur şi simplu din pricina lipsei totale a unor bugete pentru cercetare in acest domeniu. Nici măcar facultăţile de profil nu mai au colecţiile de odinioară." Prin colecţie ampelografică inţelegem, bineinţeles, acele plantaţii cu viţă autohtonă, care erau cultivate căndva cu căte un rănd din fiecare soi.
Astăzi sunt soiuri din care nu se mai găseşte in cultura mare nici măcar un butuc. "Ar fi necesar să se facă o comisie de specialişti care să bată efectiv toată ţara, intrănd chiar şi in cele mai modeste podgorii, chiar şi in curţile oamenilor, pentru a identifica butucii cu soiuri vechi, autohtone, şi pentru a putea recupera ceea ce s-a pierdut", este de părere specialistul, care nu uită să ne prezinte şi căteva statistici: "Din 105 soiuri existente căndva mai sunt in viaţă 20 de soiuri, plantate pe aproximativ 10% din totalul viilor din Romănia. Dintre soiuri predomină Feteasca Albă, cu 4.000-5.000 de hectare, Feteasca Regală, tot aşa, Grasa de Cotnari, cu 1.000 de hectare, Frăncuşa, cu vreo 400. Mai sunt căteva soiuri, cultivate pe suprafeţe şi mai mici. Iar in răndul viţelor in viaţă le-am trecut şi pe acelea din care sunt doar căţiva butuciâ¦".
Locul nostru in lume
Dacă e să ne raportăm la suprafaţa cultivată, Romănia se află intre primele zece ţări din lume (din 50). Nefericirea este că podgoriile sale sunt cultivate nu preponderent cu viţă autohtonă, ci cu hibrizi, cu viţă importată, după filoxeră. "Franţa, principalul producător de vin de pe glob, are foarte puţine soiuri străine. Există şi o impărţire foarte riguroasă pe podgorii, unde se cultivă soiuri de origine strict din regiunea respectivă, alături de alte soiuri naţionale. A doua ţară ca număr de soiuri autohtone este, surprinzător, Portugalia, care are peste 100, pe o suprafaţă mult mai mică. Exportă insă de zece ori mai mult decăt Romănia, pentru că tocmai soiurile autohtone, specifice fiecărei ţări, stărnesc interesul."
Cu toate acestea, ori poate tocmai pentru că viţa strămoşească este in pericol, Romănia este prima ţară in care s-a tipărit o carte pe această temă. Cu "Vechi soiuri romăneşti de viţă-de-vie" (Editura Tipografia Intact), Ion M. Puşcă a obţinut recent premiul pentru Monografie cu caracter ştiinţific al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinurilor. O recunoaştere necesară, pentru eforturile pe care le depune de o viaţă in slujba viticulturii naţionale şi mondiale. Trofeul care i-a fost inmănat este, in sine, un document ştiinţific, fiind, de fapt, compus din două frunze de viţă-de-vie, culese chiar din podgoria Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinurilor şi incastrate in cristal.
