x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Nişte ţărani: secretul succesului culinar

Nişte ţărani: secretul succesului culinar

de Maria Belu-Burtea    |    01 Oct 2009   •   00:00
Nişte ţărani: secretul succesului culinar

Mircea Groza, decanul de vârstă şi creierul "operaţiunii" ce s-a desfăşurat la Cluj; Marcel Farcaş, Gheorghe Lucăcel, Zsolt Csok, Septimiu Mureşan, Adrian Hădean, familia Pop din Hida, Sălaj, meşterul Flore (cel care "a grijit alambicul" în care a curs palinca), echipa de fete şi băieţi din Cluj. Ei sunt... "Nişte ţărani". Echipa care a câştigat două premii I şi trofeul la Campionatul de Gătit în Aer liber, etapa Cluj.



STARTUL COMPETIŢIEI
Povestea lor a început cu mult înainte de startul competiţiei. Membrii echipei sunt prieteni de mulţi ani legaţi între ei, mai ales, de dragostea pentru... mâncare. Ideea participării la campionat le-a încolţit în minte în urmă cu un an, iar până la concretizarea ei au fost multe întâlniri, discuţii, drumuri şi multă muncă. "Numele echipei a fost inspirat de tema aleasă spre a fi preparată la concurs: bucătăria tradiţională din Ardeal", ne-a spus Adi Hădean, unul dintre membrii echipei. Mircea Groza (pasionat de gastronomie şi dedicat promovării bucătăriei ardeleneşti autentice) a umblat prin satele din Ardeal după reţete vechi şi, încet, încet, meniul a început să prindă contur.

BUCATE ALESE APRECIATE DE JURIU
Zacuscă cu mere, miere şi ţelină, dulce, dar uşor picantă, savuroasă şi blândă cu simţurile. Bulion, adică suc preparat din roşii proaspete, fierte, trecute prin dărălău (un ciur şi un cilindru din lemn cu mâner) şi fierte din nou. Cholent (şolet, ciolent, ciolet, şolent), o mâncare evreiască extrem de spectaculoasă, cu fasole, afumătură şi chigălă (o pâine din făină de porumb şi făină de grâu care creşte în oala în care se face cholentul, pe măsură ce acesta se fierbe).

Au pregătit două variante, cea koşer, cu curcan afumat şi cea adaptată de români, cu porc afumat. Ambele feluri au fost apreciate atât de membrii israelieni ai juriului, cât şi de concurenţii veniţi din Israel. Cholentul se face în oală de lut, se ţine pe plită 6 ore, apoi se dă tot pentru 6 ore în cuptorul cu lemne, în care au mai rămas doar tăciunii. Borş de ied, acrit cu agrişe şi măcriş, foarte delicat şi foarte "parfumat". Friptură de ied cu tarhon (influenţa ungurească în bucătăria ardelenească), făcută pe plită, la ceaun şi iar pe plită, pentru rumenire.

REŢETE TRADIŢIONALE DELICIOASE
Plăcinte moţeşti coapte fără ulei, pe lespede de piatră aşezată deasupra focului, umplute cu magiun făcut pe loc şi brânză frământată tot pe loc, din caş de oaie şi caş de capră. Kurtos, cozonacul unguresc, copt deasupra jarului încins, tăvălit prin zahăr şi miez de nucă, crocant la exterior şi pufos în interior. Gomboţi (găluşte cu prune), din cartofi, făină şi prune, tăvăliţi prin zahăr şi pesmet.

Mălai dulce, o prăjitură ţărănească din mălai, lapte dulce şi lapte acru. Prăjitură cu silvoiţă (denumirea ardelenească a magiunului adus la stadiul de marmeladă doar prin amestecarea continuă deasupra focului, vreme de 8, 10 sau 12 ore, fără adaos de zahăr), un soi de pandişpan ce are în blat o parte de magiun, încorporată înainte de coacere.

Pită ţărănească, gustoasă, densă, coaptă în foi de varză. Langalău, un soi de plăcintă făcută din aluat de pâine, umplută cu brânză care se mănâncă doar cu groştior ori lapte prins. Cocoradă, făcută tot din aluat de pâine, umplută cu brânză şi verdeţuri, un deliciiu rustic făcut la sărbători. Brânză de capră frământată din caş, amestecată cu verdeţuri. Afumături diverse: slană lată de 20 de centimetri, cârnaţi tradiţionali, ceafă, jambon maturat în saramură şi mirodenii, afumat, fiert şi la urmă copt.


Premianţii Campionatului
Juriul a trecut de mai multe ori pe la standul echipei "Nişte ţărani" pentru a urmări etapele preparării bucatelor. Publicul a fost mereu în jurul lor, la fel şi televiziunile şi reporterii de presă scrisă, atraşi de aspectul standului şi de frenezia cu care lucrau "ţăranii". După încheierea concursului au urmat ore lungi de aşteptare până la acordarea premiilor, timp în care cei prezenţi au ascultat muzică şi s-au înfruptat din preparatele gătite de concurenţi.

"Echipa «Nişte ţărani» a câştigat marele premiu la categoria «preparate la ceaun» şi «preparate la plită». Acest lucru ne-a adus şi cupa categoriei «gătit în aer liber». După stabilirea punctajului final, s-a constatat că echipa noastră a reuşit să adune cu două puncte mai mult decât titraţii bucătari de la Cabana Vânătorilor din Predeal, conduşi de maestrul Ştefan Bercea", ne-a spus Adrian Hădean. Acest lucru le-a adus şi trofeul etapei de la Cluj, în vreme ce echipa maestrului Ştefan Bercea şi-a revendicat Trofeul Campionatului, întrucât câştigase şi etapa de la Bucureşti, desfăşurată în luna mai.

×
Subiecte în articol: bucatarie de festival