O manastire reinviata

Urcam, prin vantoasa, treptele care duc spre poarta Manastirii Lepsa. In ochiurile din zapada, vad cum iarba noua isi face incet loc pe sub firele uscate din anul trecut. Sunt primul semn al "renasterii", aici, in munti, pe valea cea iute a Putnei. Si-n vreme ce natura isi anunta fireasca reinnoire nu pot sa nu ma gandesc ca suntem in Post, la capatul caruia vor renaste si Firea, si Spiritul… Si unde sa gasesc mai profund acest sentiment al Reinvierii decat intr-o manastire? O manastire care are propria ei poveste de "viata dupa moarte"…

MINUNEA. O intrebam despre asta pe maica Mihaela Calin, stareta manastirii. Se intampla in anul 1929, cand un incendiu devastator a facut scrum intreaga manastire. A ramas in picioare doar clopotnita zidita din pietre de rau - veche de la 1774 - si, ca printr-o minune, de sub cenusa a iesit nevatamata icoana Sfantului Nicolae. Icoana asta facatoare de minuni a intarit credinta fratilor calugari care vietuiau aici si, in scurt timp, s-a inaltat din nou din cenusa. In 1934, trecator prin Muntii Neamtului, Regele Carol al II-lea asculta povestea manastirii reinviate si face ca danie un policandru ("N-au reusit sa-i curete numele, comunistii, desi au incercat sa o faca. Asa ca astazi stim ca de la el a fost darul" - ne spune maica stareta Mihaela Calin). Si, tot atunci, conducatorul vietii spirituale de la Ierusalim daruieste manastirii o icoana de la 1586, pictata pe piele de bivol. "Nu se lasa fotografiata. Are ceva, parca se ascunde" - ni se spune atunci cand incercam sa o prindem in cadru. Din 1952 obstea s-a schimbat, locul calugarilor fiind luat de maicute. In 1960 au plecat si ele, manastirea fiind reinfiintata acum 15 ani.

Maica Mihaela se simte la Lepsa "ca in gradina Raiului"… Nici nu e de mirare, doar balada populara care s-a nascut in muntii din jur vorbeste despre "un picior de plai" si "o gura de rai"… Oricat curg zilele de primavara in calendar, aici e inca iarna. Dar stareta infrunta frigul in raiul gradinii de flori adapostite in… ghivece, care umplu trapeza.

BUCATE MANASTIRESTI. O intrebam pe maica stareta cum se gateste aici, in obstea manastirii? "Suntem toate din Moldova asa ca gatim ca in Moldova. In posturi, cum e acuma, mancam doar legume, fara ulei. In zilele de frupt, mancam si lactate, iar peste atunci cand este dezlegare. Carne nu mancam, dar cand e zi de hram (la Nasterea Maicii Domnului), facem si bucate cu carne, pentru vizitatori. Altfel, toate mancam la fel si toate la un loc. Ascultarile se fac prin rotatie, dar nu si la bucatarie, de care se ocupa doua maicute, care sunt de felul lor din Bacau. E greu la bucatarie, nu avem apa curenta, facem focul cu lemne…"

Patrundem si noi in bucatarioara manastirii, unde o gasim pe Maica Epraxia gatind sarmale de post. Care sunt bucatele preferate ale maicutelor? Acum: ciorba de legume si sarmalele cu bureti. Cand nu e post: sarbusca - o ciorba din radacinoase, acrita cu lapte acru. Apoi: sarmale de peste, peste prajit, plachie. In zilele de sarbatoare se gatesc aici placinte poale-n brau si cozonaci. "Cand vrem sa facem o mangaiere surorilor, le pregatim dintr-acestea…", ne mai spune, aplecandu-se din nou deasupra oalei de pe foc.

ASEZAMANTUL MONAHAL

Astazi, intre gardurile manastirii afli doua biserici. Cea de lemn, construita dupa incendiu, are catapeteasma originala, iar stranele si covoarele sunt noi, lucrate in manastire. Paraclisul "de zid" este ridicat mai inspre timpurile noastre. In loc de braul de chilii, pe care ne-am obisnuit sa le vedem la alte manastiri, aici intalnesti trei case taranesti - asa cum vor fi fost si cele ale feciorilor Vrancioaiei - in care vietuiesc 20 de maicute.

SARBUSCA Se taie marunt ceapa, morcov, pastarnac si radacina de telina. Se pun la fiert in apa destula, cu cateva linguri cu ulei. Dupa ce au fiert, se pun cartofii taiati cuburi. Se adauga zarzavat din rosii, ardei si patrunjel, pus din toamna la conservat. Se acreste cu lapte batut. Citește pe Antena3.ro Cel puțin patru turiști străini au murit după o otrăvire în masă, în Asia. Ultimul deces confirmat este al unei tinere de 19 ani SARMALE DE PESTE Desfacem pestele de pe os si il tocam maruntel la cutit sau il dam prin masina de tocat. Punem ceapa si morcov dat prin razatoarea mica ori prin masina si orez foarte putin. Facem sarmale in foi de varza si le punem in oala. Ca sa fiarba inabusit, acoperim sarmalele cu o folie de plastic. Lasam pe foc mic cateva ore, pana sunt gata. COZONAC Facem mai intai maiaua cu drojdie, pe urma oparim putina faina deoparte. Spargem trei oua si punem o lingurita cu sare pentru fiecare kilogram de faina. Batem ouale cu sarea si le lasam acolo de cu seara. A doua zi le punem la caldura pe toate. Punem unt, smantana si 300 g de zahar la kilogramul de faina. Framantam bine pana face aluatul basicute. Il lasam sa creasca pe jumatate la covata, apoi ii dam forma, il punem in tava si il dam la cuptor, dupa ce l-am uns cu albus batut si l-am presarat cu zahar. Cozonacul se face simplu sau cu umplutura de nuci, de cacao, de stafide ori cu rahat. POALE-N BRAU Se framanta aluatul ca la cozonac, din faina, oua, lapte, smantana, sare, zahar, drojdie si arome. Pregatim branza deoparte cu un pic de zahar si putina faina. Intindem foaia, punem putina branza la mijloc, pliem foaia si strangem capetele sa nu se desfaca. Le lasam sa creasca putin in tava, apoi le ungem cu ou si le dam la cuptor.