O săptămână cu semne

Dacă la 7 februarie a fost lăsatul secului pentru carne, după o săptămână creştinii se vor înfrâna să mai guste lactate sau ouă, începând astfel cele 8 săptămâni de post.

Ca să fie însă trecerea mai uşoară, în calendarul ortodox data de 12 februarie este considerată zi cu dezlegare la brânză, ouă, lapte şi peşte. Aşa se face că în multe dintre bucătării va sfârâi peştele în tigaie sau se va rumeni în cuptor. Servit cu un boţ de mămăligă şi mujdei, va reprezenta o adevărată delectare.

SĂPTĂMÂNA MARE
De la 15 februarie însă, oalele mari şi primitoare în care se pregătiseră până atunci bucate de soi, vor fi puse sub cheie. A venit vremea legumelor de tot felul şi a fierturilor îmbogăţite cu plante aromate, ca să nu ducă meseanul prea tare dorul celor de dinainte de post. Fiecare zi din Săptămâna Mare (numele pe care-l poartă primele şapte zile ale Postului Paştelui) are câte un nume, ales cu dichis.

În Lunea Curată, femeile au grijă să facă borş, iar pentru ca acesta să fie suficient de acru, ele trag de urechi primul om care le iese în cale. O vorbă spune că, pe cât de supărat este creştinul, pe atât de acru se va face borşul. Alteori ele pregătesc în marţea de Sântoader (sau Marţea Încuiată) turte coapte pe vatră pe care le duc la marginea satului, oferindu-le păsărilor cerului pentru a sta departe de câmpuri. Copiii primesc boabe de porumb fierte şi fructe coapte, după cât de ascultători au fost.

RITUALURI.. CU SPOR
"Miercurea Strâmbă se serbează pentru boale. Dimineaţa, când pleacă vacile la cireadă, se zice: «Hai, vacilor, la cireadă!», ca împreună cu vacile să se tot ducă şi bolile. După-amiază se lucrează." (Th. Speranţia - "Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti")

În Joia Furnicii (sau Joia Iepelor), este obiceiul ca oamenii să meargă pe câmp şi să semene păpuşoi. Se pregătesc turte din mălai, presărate cu brânză sărată. Pentru a îndepărta pagubele, "La facerea focului, mâncând turta, zic: «Eu mănânc brânză şi unt, voi să vă mâncaţi una pe alta. Din casa mea să fugiţi, să nu mai fiţi.» Îngroapă apoi o bucăţică de turtă în bălegarul din foc." (A. Fochi - "Datini şi eresuri populare de la sfârşitul secolului al XIX-lea")


Păstrăv cu vin roşu
Ingrediente: doi păstrăvi, 500 g roşii, 300 g ciuperci, 150 g arpagic, o legătură de pătrunjel, o ceapă, 4 căţei de usturoi, 500 ml vin roşu, 75 ml ulei de floarea soarelui, 500 ml apă, sare, piper.
Preparare: Păstrăvii se curăţă, se eviscerează şi se spală. Se condimentează, se aşază într-o tavă şi se înconjoară cu ciuperci tăiate felii. Arpagicul se curăţă de foi, se spală şi se presară peste peşte. Roşiile se spală, se taie rondele şi se aşază deasupra peştelui. Ceapa şi usturoiul se curăţă de foi, se toacă mărunt şi se presară peste peşte. Se adaugă pătrunjel tocat, se toarnă deasupra vinul amestecat cu uleiul şi apa şi se coc în cuptorul încins până scade sosul şi se îngroaşă.
(Reţetă redactată de Alina Ramona Anghel)