O sărbătoare uitată

Exact când vine ziua sărbătoririi Ghermanului nu mai ştie nimeni. Bătrânii spun că e bine a uita cu totul această dată ca să nu dea iama jivinele mai mari sau mai mărunte asupra recoltelor. În tradiţia populară, Gherman este patronul insectelor şi al animalelor, având mare putere asupra lor. Mai mult, se spune că această divinitate are obiceiul de a-i pedepsi pe cei care nu ţin această sărbătoare sau devin mult prea încrezători.

INTERDICŢII
Femeile se feresc să lucreze, să coasă sau să pieptene lâna, de teamă că li se va prăpădi toată brânza pusă la păstrare. De altfel, ciobanii au obiceiul să scoată afară putinile şi verifică brânza dacă s-a stricat sau nu. După ce bucăţile de brânză au fost spălate, sunt aşezate din nou la păstrare, urmând a fi duse la târg. Gospodinele profită de această îndeletnicire şi adaugă în bucatele din această zi şi ceva brânză, ca să fie mai gustoase şi hrănitoare.

MIERCUREA BĂLŢATELOR
În miercurea dinaintea Ispasului (Înălţarea Domnului), gospodarii ţin Bălţatele sau Pestriţele. "Bălţatele se ţin, pentru că se mănâncă într-o săptămână miercurea şi vinerea, înainte de Moşii de vară, carne, şi în alta post." (Th. Speranţia - "Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti"). Conform obiceiului, e bine a lucra jumătate de zi, pentru ca în cealaltă jumătate să se încingă petreceri. Alţi gospodari obişnuiesc însă să facă pe dos, petrecând ziua şi lucrând mai spre după-amiază.

Şi tot în Miercurea Bălţatelor, oamenii merg şi culeg leuştean pentru a împodobi casele, porţile şi vitele din gospodărie. Se spune că, în felul acesta, toate animalele şi acareturile sunt protejate de strigoi. Noaptea se strâng flori de alun, care se păstrează, fiind bune pentru leacuri şi descântece de dragoste. Pentru a se afla soarta, se poate urma acest ritual: "Femeile se duc la frăsiori, pentru sănătate, cu o strachină, cu trei turte; se culcă la umbra unui frăsior. După ce se scoală, dacă găseşte foi verzi, atunci este semn că trăieşte, dacă este uscată, moare." (Adrian Fochi - "Datini şi eresuri populare de la sfârşitul secolului al XIX lea")

Cartof copt cu cremă de brânză
Ingrediente: 4 cartofi mai mari, o legătură de ceapă verde, 300 g brânză de vaci, 100 ml smântână, 50 g miez de nucă, o lingură cu mărar, o lingură cu pătrunjel, sare, piper.
Preparare: Cartofii se spală, se şterg cu un prosop şi se înţeapă din loc în loc cu dinţii unei furculiţe. Se înfăşoară fiecare în folie de aluminiu, se introduc în cuptorul încins şi se coc la foc potrivit până se înmoaie. Brânza de vaci se pune într-un bol cu ceapa verde spălată şi tocată mărunt, smântâna, mărarul şi pătrunjelul. Se presară sare şi piper după gust, miezul de nucă tocat mărunt şi se amestecă. Se taie cartofii în jumătăţi, se scoate de la fiecare câte puţin din mijloc, se lasă să se răcească, se sfărâmă şi se adaugă la compoziţia de brânză. Se umplu cartofii cu crema rezultată şi se servesc imediat.

● Reţetă redactată de Alina Ramona Anghel