Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tocmai când vecinii mei se liniştiseră şi mai, mai să tânjească după băutură şi mâncare la greu, veni Popeasca să ne invite la ziua ei. Nu i-am zis decât Popeasca şi nu ştiam că e Georgeta!
Şi, cum vă spuneam, am făcut rapid o şedinţă de scară. I-am lăsat să stabilească ce cadou să-i cumpere şi m-am retras cu Draga la mine. Am pus de o cafeluţă, pentru a ne stimula. Draga a strâmbat din nas: "Nu mai au nici un chichirez". Am pus pe masă un pachet cu foi de plăcintă. Cafeluţa era gata, ne-am instalat la masă, inhalând aburul cu miros divin, şi ne-am pus pe gânduri.
INSPIRAŢIA. Deodată, Draga sări ca arsă, îmi zise că vine imediat şi dispăru. Am dat drumul la cuptorul aragazului şi am aşteptat. După cinci minute îşi făcu apariţia cu o bucată de parmezan şi o legătură de mărar. "Pune şi tu nişte miez de floarea-soarelui şi nişte ulei", îmi zise: "reţeta e simplă, se numeşte «cipsuri Alice», nişte chestii grozave! Merg la berică! Pe urmă facem un tort. Nu?" şi eliberăm masa.
Uite aşa, ne-am apucat să facem cipsuri! Am scos câte o foaie de plăcintă, am uns-o cu ulei, am tăiat-o în dreptunghiuri late de 5 cm şi lungi de 10 cm. Am uns o tavă şi am montat în ea cipsurile câte au încăput, cu distanţe între ele. În centrul fiecăruia am presărat parmezan ras şi miez de seminţe de floarea-soarelui. Am dat la cuptorul încins până s-au rumenit şi brânza s-a topit. Când am scos prima tavă am presărat mărar tăiat fin peste bărcuţele rumenii, ridicate ca nişte aripioare, şi le-am scos cu atenţie pe un platou. Rând pe rând am făcut tot pachetul de foi de plăcintă. Erau delicioase şi cereau bericăăăăă, mamă, Doamne! Draga a zi să facem şi tortul. "Dragă, pentru că nu avem timp, procedăm ca începătoarele! Folosind semipreparate va ieşi bestial.
Chermeza
La ora 18:00 ne-am prezentat cu tot calabalâcul la Popeasca. Veniseră deja Aneta şi Fănel, Chinezoaica şi Ioana. Curând s-a umplut sufrageria. Draga a desfăcut pacheţoaiele cu cipsuri şi mâini hrăpăreţe s-au înfipt în ele. Mai pe farfurioare, mai în propria mână, cipsurile răscoleau simţurile, goleau sticlele cu bere şi trezeau cheful de petrecere. Te şi minunai cum de mai puteau mânca? Vremea a trecut pe nesimţite, şi Draga îmi zise: "Auzi? Hai s-o tulim, că, după ce văd eu pe sub masă, Popeasca ne pune la bătut covoarele! Îţi aminteşti ce le-a făcut la fetele alea care stăteau la fii-su cu chirie când au făcut firimituri pe jos?" şi pufni în râs. Am plecat cu ea! Mai aveam acasă un platou cu "Alice"-uri!
