Comunitatea armână din Călăraşi în colaborare cu Muzeul Dunării de Jos şi Muzeul Judeţean Ialomiţa au organizat, la 20 martie, Ziua Armânilor din Călăraşi. Prin acest eveniment, armânii au dorit să atragă atenţia asupra istoriei lor, a recunoaşterii şi păstrării obiceiurilor, dar şi a unităţii, care este caracteristica cea mai importantă a aromânilor.
Astfel, momentele festive au debutat la Muzeul Dunării de Jos şi au continuat la Restaurantul Intim. Din programul manifestărilor amintim expoziţia File de istorie Armânească, prezentări de filme documentare: „Armâni din Grecia macedoneană" şi „Armâni din Albania macedoneană". De la manifestări nu au lipsit cântecul şi dansul armânesc, atmosfera fiind întreţinută de formaţia Vlahos, condusă de Gica Caraulani.
„Evenimentul se constituie într-o minunată sărbătoare, trezind sentimente de intensă bucurie pentru toate vârstele", a spus Nicolae Zardova, preşedintele Comunităţii Armâne din România - Filiala Călăraşi.
MONUMENT GASTRONOMIC
Şi la ceas de mare sărbătoare nu putem să nu aducem în aceste rânduri vorba despre Constantin Bacalbaşa. Cartea gurmandului şi gurmetului, „Dictatura gastronomică", a fost lansată şi la Călăraşi cu ocazia Zilei armânilor. „Neamul Bacalbaşa a venit din Pind - scrie Simona Lazăr în Cuvântul de întâmpinare - prin secolul al XIX-lea şi s-a stabilit la Galaţi, să facă neguţătorie.
Într-o zi, unuia dintre ei i s-a scufundat un vapor cu porci şi a dat faliment. Şi-atunci s-a mutat cu familia la Brăila. Ei sunt ramura «literaţilor». Ceilalţi au plecat în Basarabia şi s-au întors în timpul războiului. Ei sunt «negustorii». Şi iată cum un «năcaz» cu câteva sute de porci înecaţi te poate «extrage» din lumea arginţilor zornăitori, deschizându-ţi «baierele pungii» pline de cuvinte meşteşugite". Din „Dictatura gastronomică" vă propunem spre încercare două reţete armâneşti, delicioase şi uşor de preparat pentru masa de Paşte.
Iepurele macedonean
Iată cum pregătesc românii macedoneni iepurele. Mâncarea este foarte gustoasă. Tai iepurele bucăţi şi-l aşezi într-o oală sau într-o cratiţă de pământ (condiţie esenţială). Pui sângele, sare, boabe de piper, 20 de arpagicuri curăţate, 5 căţei de usturoi, ca şi buchetul cu doi cuişori înăuntru. Umpli, până acoperi carnea cu untdelemn bun şi vin alb vechi în proporţia următoare: un sfert untdelemn şi trei sferturi vin. Pui capacul, pe care îl lipeşti cu hârtie unsă cu cocă. Să fiarbă pe jeratec sau pe maşină până la trei ore. Serveşti cald, în oală.
Friptură de miel mocănească
Ia piciorul dindărăt, împănează-l cu usturoi şi cu rozmarin, unge-l cu unt, piperează-l, sărează-l şi apoi pune-l la cuptor. Din când în când, stropeşte-l cu puţină zeamă de carne.