Pe gustul armânilor

Comunitatea armână din Călăraşi în colaborare cu Muzeul Dunării de Jos şi Muzeul Judeţean Ialomi­ţa au organizat, la 20 martie, Ziua Ar­mâ­nilor din Călăraşi. Prin acest eveniment, armânii au dorit să atragă atenţia asu­pra istoriei lor, a recunoaşterii şi păs­trării obiceiurilor, dar şi a unităţii, ca­re este caracteristica cea mai importantă a aromânilor.

Astfel, momentele fes­tive au debutat la Muzeul Dunării de Jos şi au continuat la Restaurantul Intim. Din programul manifestărilor amintim expoziţia File de istorie Armâ­neas­că, prezentări de filme documen­tare: „Armâni din Grecia macedoneană" şi „Armâni din Albania macedoneană". De la manifestări nu au lipsit cântecul şi dansul armânesc, atmosfera fiind în­tre­ţinută de formaţia Vlahos, condusă de Gica Caraulani.

„Evenimentul se constituie într-o minunată sărbătoare, trezind sentimente de inten­să bucurie pentru toate vârstele", a spus Nicolae Zardova, preşedintele Comunităţii Ar­mâ­ne din România - Filiala Călăraşi.

MONUMENT GASTRONOMIC
Şi la ceas de mare sărbătoare nu pu­­tem să nu aducem în aceste rânduri vor­­ba despre Constantin Bacalbaşa. Car­­tea gurmandului şi gurmetului, „Dic­tatura gastronomică", a fost lansată şi la Că­lăraşi cu ocazia Zilei armânilor. „Nea­mul Bacalbaşa a venit din Pind - scrie Si­mona Lazăr în Cuvântul de în­tâm­­pi­na­re - prin secolul al XIX-lea şi s-a stabilit la Galaţi, să facă neguţătorie.

În­tr-o zi, unuia dintre ei i s-a scufundat un va­por cu porci şi a dat faliment. Şi-atunci s-a mutat cu familia la Brăila. Ei sunt ra­mura «literaţilor». Ceilalţi au ple­cat în Basa­rabia şi s-au întors în tim­pul răz­bo­iului. Ei sunt «negustorii». Şi iată cum un «năcaz» cu câteva sute de porci îne­caţi te poate «extrage» din lu­mea ar­gin­ţilor zornăitori, deschizân­du-ţi «ba­ie­rele pungii» pline de cuvinte meş­­teşugite". Din „Dictatura gastrono­mi­­că" vă pro­punem spre încercare do­uă reţete armâneşti, delicioase şi uşor de preparat pentru masa de Paşte.


Iepurele macedonean
Iată cum pregătesc românii macedoneni iepurele. Mâncarea este foarte gustoa­să. Tai iepurele bucăţi şi-l aşezi într-o oa­lă sau într-o cratiţă de pământ (condiţie esenţială). Pui sângele, sare, boabe de piper, 20 de arpagicuri curăţate, 5 căţei de usturoi, ca şi buchetul cu doi cuişori înăuntru. Umpli, până acoperi carnea cu untdelemn bun şi vin alb vechi în proporţia următoare: un sfert untdelemn şi trei sferturi vin. Pui capacul, pe care îl lipeşti cu hârtie unsă cu cocă. Să fiarbă pe jeratec sau pe maşină până la trei ore. Serveşti cald, în oală.


Friptură de miel mocănească
Ia piciorul dindărăt, împănează-l cu usturoi şi cu rozmarin, unge-l cu unt, piperează-l, sărează-l şi apoi pune-l la cuptor. Din când în când, stropeşte-l cu puţină zeamă de carne.