Dimineata placuta de august. Un soare mangaietor, ce anunta, totusi, o zi caniculara. Adulmecand linistea profunda am pasit incet spre gradina. Locul ideal pentru a contempla natura si a te bucura de prima ceasca cu cafea. Broboane de roua se simteau inca prin iarba. Dintre toti pomii fructiferi, m-am asezat la umbra unui piersic. Era preferatul meu. Nu trecea zi sa nu ii admir coroana stufoasa si sa nu ma bucur de roadele lui dulci si aromate. Reactionand parca instinctiv, am intins bratul si am rupt o piersica. Am rotit-o de cateva ori in mana, privind-o cu atentie. Ca frumusete si gust mi se parea ca ar fi regina fructelor. Eram putin subiectiva. Poate si pentru ca ii stiam povestea.

ISTORIE. Dupa nume, patria piersicilor ar trebui sa fie Persia, insa o parte dintre botanisti considera ca tara de origine este China. Aici, piersicul reprezinta emblema casatoriei. Poate si pentru unele calitati afrodiziace, spun unii. Chinezii o venereaza, socotind ca ea ar detine puterea ce da nemurire omului si il apara impotriva influentelor nefaste si a vrajilor. In Japonia, in cinstea florilor de piersic - ce simbolizeaza puritatea, fidelitatea si fecioria - se organizeaza anual sarbatori speciale. La randul lor, indienii, pentru a indeparta spiritele rele, agata deasupra usilor figurine de lemn de piersic. Lectura acestor legende si povesti, despre piersica, in gradina casei parintesti, imi aduceau savori nebanuite.

PARFUM. "Roza fructelor". Sintagma, folosita adesea de poeti, desemneaza corolarul calitatilor piersicii. Acest fruct divin este folosit de maestrii cofetari pentru o multime de retete culinare delicioase. Racoritoare, vitaminizanta, hranitoare si foarte usor de digerat (furnizand 52 Kcal pe 100 g) piersica, prin gust si aroma, poate satisface si cele mai pretentioase capricii gastronomice. Cea mai mare parte a vitaminelor sunt situate in pielea fructului, astfel incat este de preferat sa nu il curatati, nici cand il consumati ca atare, nici cand il folositi pentru prepararea deserturilor.

Piersici glasate, felii de piersici cu zahar, "piersici a l’imperatrice", "piersici sultane", tarta de branza cu piersici, marmelade, chec cu piersici, compoturi, dulceata, inghetata, sunt doar cateva dintre sugestiile pe care mainile pricepute ale gospodinelor le pot pregati.

Usoara adiere a vantului m-a trezit din visare. Inca roteam in mana piersica galbena si parfumata. O tarta racoroasa de piersici cu vanilie si afine... Ce altceva ti-ai mai putea dori intr-o zi calduroasa de vara?

AROMA SI CALITATE Pentru multe popoare din zonele cu climat rece, piersicile sunt considerate adevarate delicatese, fructe exotice. Explicatia pentru cererea mare a acestor fructe este determinata in primul rand de insusirile lor calitative si tehnologice: finetea pulpei, aroma specifica, continutul bogat in zahar si alte substante utile organismului. In stare proaspata, piersicile stimuleaza secretia gastrica, usureaza digestia si reduc continutul de colesterol din sange. In tara noastra, cultura piersicului este foarte veche, fiind introdusa de greci si romani.

RETETE GEMENE

TARTA CU PIERSICI INGREDIENTE: 4 piersici,150 g afine, 5 oua, 200 g zahar tos, 170 g faina, 250 ml lapte, un plic cu crema pentru prajituri, doua pliculete cu zahar vanilinat, o jumatate de pachetel cu praf de copt, 3 linguri cu ulei, esenta de vanilie, menta. PREPARARE: Galbenusurile se freaca bine cu 150 g zahar tos pana cand isi dubleaza volumul. Se adauga uleiul, praful de copt, zaharul vanilinat si esenta de vanilie, iar la sfarsit, albusurile batute spuma si faina. Compozitia rezultata se toarna intr-o forma de tarta antiaderenta sau unsa cu ulei si tapetata cu faina. Se coace la foc potrivit. Crema se prepara conform instructiunilor de pe plic. Piersicile se curata de coaja si se pun la fiert intr-un sirop facut din apa si zaharul tos ramas. Crema se toarna deasupra blatului, se asaza piersicile si afinele. Se decoreaza cu frunze de menta si se serveste rece. TARTA CU CAISE INGREDIENTE: aluatul: 200 g unt, doua galbenusuri, doua pahare cu faina, o jumatate pahar cu zahar, doua linguri cu lapte, un praf de sare; umplutura: 500 g caise, cateva linguri cu gem de caise, un pahar cu zahar, 100 g nuca macinata, o lingura cu faina, un plic cu zahar vanilinat. PREPARARE: Se face un aluat din toate ingredientele si se imparte in doua. O parte se intinde si se asaza intr-o tava unsa cu unt si tapetata cu faina. Se unge cu gemul de caise, apoi se asaza jumatatile de caise. Se presara zaharul, faina, zaharul vanilinat si nuca macinata. Din cealalta jumatate de aluat se taie benzi si se asaza in forma de grilaj. Se lasa in cuptor si se coace la inceput, la foc mare, iar apoi se lasa la foc mic pana cand se rumeneste frumos.