ROMANIA CULINARA
Ancuta Candrea e invatatoare in sat, la Manastirea Humorului. Simte ca rostul ei este sa-i intoarca pe cei mici la traditiile de demult.
"Am fost la Falticeni vreo 15 ani, iar cand m-am intors am fost mahnita sa vad cum, dupa o serbare, copiii au strans costumul popular si au uitat de el⦠Acum, pe cei care au invatat cu mine ii cunosti, ca il poarta in toata ziua si nu se duc la biserica decat in costum popular. I-am invatat cantece religioase, i-am invatat despre toate sarbatorile si impreuna mergem de Pasti cu pasca la sfintit si la ciocnit ouale. Le spun mereu ca, daca nu pastram noi traditiile, altcineva nu va fi sa le lase generatiilor viitoareâ¦" POSTUL. Ce mananca bucovinenii in Saptamana Mare? "Sunt persoane batrane care mananca toate bucatele de post fara ulei. Cartofi fierti, compot, verze fara ulei, cu mamaliguta. O mancare de pustnic. Un bors calugaresc, fara ulei. Dar restul persoanelor mananca sarmale cu ciuperci, iahnie cu fasole, fasole scazuta, soia, uscaturi fierte (mere uscate, prune), ciuperci prajite, verze prajite in untdelemn, cu mamaliga. Se mai mananca magiun pe paine si unii il mananca chiar cu mamaliga". In Joia Mare se fac ouale si se umple borsul de putina, ca se zice ca tine bine tot anul. In Vinerea Mare nu prea e bine sa se faca nimica, doar un pic de curatenie, sa se mature, nu e voie de copt. Cozonacul se coace sambata, sa fie bun pentru a doua zi si tot atunci se face si mancarea. Se scoala de dimineata si atunci se incepe framantatul. Se pregateste apoi cosul pentru noaptea de Inviere. Se pune un prosop frumos tesut in casa, peste el - pasca si cuscutele de sare, care se faceau la Cacica, niste modele turnate in sare, cu o crucita. Sare, zahar, busuioc, lumanare, slanina, carnati sau sunca, oua si cozonac. SARBATOAREA. "In Noaptea la Inviere ii invat pe copii sa fie linistiti, cuminti, sa se roage in taina. Si unii stau toata noaptea cu parintii lor. Dimineata se duc acasa cu bucate sfintite si se spala cu ou si cu ban de argint si spun: Sa fii rosu ca outuâ si bogat ca banutuâ! Apoi mananca pasca sfintita de la biserica si dupa aceea pot sa manance drob, friptura, piftie, sunca cu hrean - hreanul cu sfecla e o mancare traditionala la noi". In Duminica Invierii, la pranz, lumea merge la miruit la biserica. Se fac grupusoare, dupa varsta, dupa rubedenii si se ciocnesc ouale rosii. Inca se mai inrosesc aici in culori naturale, din coji de ceapa rosie, fierte, si cu zeama de varza pentru a intari vopseaua. "Se strecoara, si-n zeama respectiva lasi ouale sa fiarba zece minute. Ies oua cu o culoare foarte frumoasa, un crem rosiatic. De asemenea, se inrosesc cu suc de sfecla rosie intarit cu varza. Femeile fac concurs, care pasca e mai frumoasa! Si daca se intampla ca unei gospodine sa nu-i iasa asa cum a vrut, apoi se perpeleste si nu se culca pana nu face una mai buna. Inainte vreme se intreceau care are cusaturi mai frumoase pe camasa⦠"
| ||
CINE E CEL MAI VREDNIC DIN SAT?La Manastirea Humorului, in sat, in cele trei zile de Pasti, barbatii se aduna in curtea bisericii si se intrec in ciocnit oua. "Sunt unii barbati care sunt patimasi pentru asta. Tot anul dau var si nisip la gaini, ca sa fie ouale cat mai tari si nu dau voie sotiei sa foloseasca nici un ou pentru aluatul de pasca, pana nu le cauta el si le opreste pe cele mai tari pentru a le inrosi. Si cu acelea merge la biserica. Si care sparge mai multe oua, acela este mai puternic si mai vrednic in sat. E o placere sa-i vezi, ditamai oamenii de 50-60 de ani, cum se bucura de momentul acela!". |
| ||
Manastirea HumoruluiSALATA DE RASCOVIVERZE CU MAMALIGUTA De toamna se pune varza la murat. Dar nu intreaga, ci data pe razatoare sau tocata marunt. Se pune cu sare si cu apa pe care si-o lasa ea. In Postul Mare, se scoate, se desareaza si se mananca cu mamaliguta calda. Batranii o mananca asa sau o fierb. Cei mai tineri, care nu tin postul de untdelemn, o prajesc. |
Citește pe Antena3.ro