Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De ce o Cherhana în București? – se-ntreabă unii, uitând că orașul e construit pe ape: pe Dâmbovița „cea frumos curgătoare” precum Ozana altui târg, pe lacuri (și chiar pe foste mlaștini și smârcuri). Căutând mai adânc, în istorie și-n legendele fondatoare, un alt argument se arată: o cherhana e „în dreptul ei” aici, în orașul fondat de-un pescar. De Bucur Pescarul. Poate vi se pare o ipoteză îndrăzneață, de-aceea am să aduc în sprijinul ei chiar cuvintele unui istoric și nu ale unuia oarecare, ci ale aceluia care a scris mii de pagini despre istoria Bucureștilor.
Istoricii merg, îndeobște, pe documente, pe mărturii credibile, și-arareori își caută argumentația în mituri întemeietoare (oricât s-ar spune că ele poartă semințe de adevăr). Totuși, dacă un istoric precum Constantin C. Giurescu ia în seamă această poveste, de ce n-aș lua-o și eu, nevrednic cronicar nu al vremurilor celor largi, ci al bucatelor? Considerând „fondarea Bucurescilor” drept una dintre „problemele controversate ale istoriografiei naționale”, el se ferește să-i de-a pe de-a-ntregul „Țepeșului ce-i al lui” – adică rolul de părinte spiritual și de nănaș al târgului care de-o jumătate de mileniu o jumătate de secol și încă o jumătate de deceniu e buricul pământului românesc - și caută în istorii vechi alte adevăruri.
Legenda spune că orașul a fost fondat de pescarul Bucur, venit aici de undeva de prin bălțile sudice ale Dunării. Acele bălți care azi nu mai sunt, căci le-a asanat vechea orânduire comunistă; acele bălți de li s-a spus „plămânii Dunării”, pentru că fluviul chiar „respira cu ei”, făcând vad viiturilor din zilele ploioase cu asupră de măsură. Acele bălți peste care bătea un vânt al cărui nume a dispărut și el din manualele meteo: Băltărețul.
Bucur era unul dintre pescarii vrednici de pe la începutul celuilalt mileniu, iar datorită muncii și istețimii lui prinsese un pic de cheag. Nu mai era acum un simplu pescar, ci se ocupa și de neguțătoria (ori de transportul - ?) peștelui, de la vadul Giurgiului, de la balta Greaca ori de la vadul Olteniței, pe Valea Prahovei, spre Brașov și Transilvania. Iar locul de-i zice azi București avea să se dovedească bun de popas. Poate că aici se așezau mai întâi, roată, carele încărcate cu pește, apoi s-au ridicat hanuri pentru nevoile drumeților, apoi case, căi de acces, întărituri. N-avem documente scrise în sensul acesta, însă călătorul itaian Luccari din Raguza scrie, luând drept surse „cronicile lui Murgu” și tradiția orală, că „Negru Vodă a întemeiat orașul Câmpulung și a tras câteva întărituri de cărămidă la București, Târgoviște și Floci – orașul de la gurra Ialomiței - și Buzău”. Dar ca să tragă Negru Vodă „întărituri de cărămidă”, târgul Bucureștilor trebuie să fi fost ridicat mai dinainte, măcar către sfârșitul veacului XIII.
„Așezarea întemeiată de strămoșul Bucur – fost-a el cioban, cum pare mai probabil, sau pescar? – a crescut cu vremea, s-a mărit și s-a transformat în târg”, scrie Giurescu. „A contribuit la aceasta faptul că era situat într-un punct central al formației teritoriale (...) la punctul de convergență a celor trei drumuri care, plecând de la Dunăre, de la vechiul vad al Giurgiului, de la balta Greaca cea bogată în pește și de la vadul Olteniței, se întâlneau chiar aici, la București, pentru a urma apoi același șleau spre Transilvania, prin Valea Teleajenului și a Prahovei. Loc de popas al cărăușilor care veneau de la baltă cu carele de pește și al negustorilor care treceau de la vadurile Dunării spre Transilvania sau de la Brașov spre Dunăre, Bucureștii s-au transformat în târg – credem noi – înainte de 1300...”
Cu argumentul istoricului la îndemână, să facem și noi popas... în Herăstrău, la Cherhanaua Ancora, acolo unde peștii din Dunăre (ca și cei din Marea Neagră sau din alte mări ale lumii) vin să se arunce-n tigaie și pe plită... Mă rog, nu se-aruncă ei, ca știmele apelor în bulboană. Îi așază cu îndemânare și știință gastronomică șeful bucătar de la Cherhana, pregătindu-ne gustoase bucate. Scrumbie marinată în casă, Chiftele de pește la plită, Frigărui de rapane, Hamsii crocante, Guvizi, Calcan de Marea Neagră la cuptor, Chefal și Sturion la plită, ca și nelipsitele Borșuri de pește și Saramuri de crap.
_____________
https://www.facebook.com/CherhanauaAncora
Citește pe Antena3.ro
