x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Protectoarea celor slabi

Protectoarea celor slabi

de Simona Chiriac    |    09 Iul 2008   •   00:00

Timp de trei zile (15-17 iulie), în lumea satului sînt sărbătoriţi Circovii. Divinităţi foarte puternice, cu un pronunţat caracter malefic, ei îi pedepsesc aspru pe toţi cei care le ajung în cale.

Timp de trei zile (15-17 iulie), în lumea satului sînt sărbătoriţi Circovii. Divinităţi foarte puternice, cu un pronunţat caracter malefic, ei îi pedepsesc aspru pe toţi cei care le ajung în cale. În scop protector, de-a lungul timpului au fost instituite o serie de interdicţii şi ritualuri, de a căror respectare depindea, în cele din urmă, chiar traiul comunităţii săteşti.

 

Divinitate populară

Ciurica, prima divinitate populară din rîndul Circovilor, îşi manifesta puterea mai ales asupra bărbaţilor, pe care îi "ciuruia" în bătaie. Despre puterea ei s-a dus vestea, legendele spunînd că ea a fost cea care l-a bătut crunt pe Dracu, folosind doar un ciomag şi un ciocan. De multe ori însă, Ciurica ia partea celor aflaţi la nevoie, de regulă a celor mai slabi. Aşa se face că femeile cinstesc mai cu seamă această zi, găsind în Ciurica un sprijin împotriva tuturor greutăţilor de zi cu zi. "O femeie povestea că pînă a nu ţine această sărbătoare, în toate zilele era bătută de bărbat. Îndată ce a început a o ţine, nici «cîrc» nu mai zice." (Th. Speranţia – "Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgîneşti")

 

Ritualuri

Datorită faptului că e protectoarea femeilor, Ciurica le îngăduie acestora ca de ziua ei să-şi poată bată bărbaţii. Făcînd acest lucru, se crede că ei nu vor mai îndrăzni tot anul să le certe sau să le bată. De frică să nu fie luaţi la "trei păzeşte", în această zi gospodarii nu le ies din voie femeilor, iar unii dintre ei nici măcar nu mai dau pe acasă pînă la lăsarea întunericului. De asemenea, oamenii se feresc să se sfădească, ca să nu le meargă la fel tot anul, iar femeile nu lucrează nimic ca să le fie căminul protejat de boli (în special ciumă, vărsat de vînt şi tot felul de bube ce schilodesc corpul). Pentru că în unele zone nu se ştia cu siguranţă data la care trebuia cinstită Ciurica, unele femei duceau pînă la capăt un ritual, o singură dată în an, care le dădea dreptul să le poruncească bărbaţilor. Pentru aceasta, în zori de zi, femeile făceau un ţest din pămînt, îl uscau la soare, iar spre asfinţit coceau o singură turtă pe care o împărţeau la masă între toţi cei din casă.

 

Carne de vită cu sos de bere

Ingrediente: un kg carne de vită, 5 căţei de usturoi, doi ardei capia, 3 roşii, 100 g morcovi baby, 100 g fasole verde, 100 g mazăre, 100 g porumb, cîteva frunze de salvie, cimbru, o cutie de bere (500 ml), două linguri de ulei, sare, piper.
Preparare: Carnea de vită se curăţă, se spală şi se împănează cu jumătăţi de usturoi. Într-o tavă termorezistentă se pune carnea, apoi se adaugă ardeii capia şi fasolea verde tăiate în bucăţi mai mari, morcovii baby, mazărea şi porumbul. Se toarnă berea şi uleiul, apoi se presară cimbru uscat, sare şi piper după gust. Se lasă în cuptor, avînd grijă ca din cînd în cînd să se stropească carnea cu sosul din tavă. Dacă este nevoie, se mai poate adăuga puţină bere. Spre sfîrşit se presară cîteva frunze de salvie şi se serveşte caldă.

×
Subiecte în articol: calendar gastronomic