La poalele dealului "Capela", langa padurea de fag si de tei, in partea de miazanoapte a orasului Ramnicu Valcea, Episcopia Ramnicului te indeamna la rugaciune. Avand numeroase manastiri si schituri in eparhie, ea este un model de credinta si de viata culturala foarte bogata.

Am poposit aici intr-o zi cu totul speciala: la cea de-a VIII-a Praznuire a Sfantului Antim Ivireanul. Prea Sfintitul Gherasim, Episcopul Ramnicului, a propus in anul 1999 ca Ierarhul Martir sa fie ocrotitorul spiritual al municipiului, iar de atunci, in fiecare an au loc manifestari culturale in intregul oras.

Intalnirea cu literele

In incinta Episcopiei, toate aleile duc spre un spatiu al credintei si al culturii: daca vrei sa te reculegi in rugaciune, alegi aleea care duce spre Catedrala sau cea spre Paraclis, daca vrei un sfat crestin, vei merge pe aleea ce duce la Palatul Episcopal. Daca iti doresti sa vezi o expozitie de icoane, aleea care duce spre Complexul Cultural "Antim Ivireanul" va fi cea mai potrivita alegere. Eu mi-am dorit sa vad cum se tipareau cartile, asa ca am ales aleea ce m-a indreptat spre tipografie. Acolo am aflat ca aceasta a fost ctitorita de Sfantul Ierarh Antim Ivireanul in anul 1705. Primele carti bisericesti tiparite aici au fost: "Antologhionul" ("Floarea Darurilor"), "Evanghelia" si "Tomul Bucuriei". In anul 1706 apare "Molitfelnicul" in romaneste. In 1724 este tiparit "Ceaslovul" de Damaschin Episcopul, unul dintre fauritorii limbii literare romanesti. Tot aici a tiparit mai tarziu si Sfantul Calinic. Actuala tiparnita dateaza din timpul Episcopului Vartolomeu, iar astazi aici se editeaza imprimate, pastorale, monografii manastiresti si carti de rugaciuni.

Aleea bucatariei

Atrasa de parfumul legumelor de toamna, fierte intr-un cazan mare cu bors, am mers pe aleea ce m-a dus drept la bucataria Episcopiei. Aici l-am regasit pe Parintele Sebastian, pe care il cunoscusem cu ani in urma ca bucatar al Manastirii Cozia. M-a intampinat cu aceeasi blandete si bucurie sufleteasca, ce imi erau atat de cunoscute. Desi au trecut cinci ani de cand nu mai mancasem din bucatele preparate de el, mi-a fost foarte usor sa-mi amintesc toate mancarurile de post pentru care parintele este atat de renumit. Borsul de legume, in care morcovii, ceapa, ardeii, rosiile si telina erau taiate foarte marunt, ma facea sa ma intreb intotdeauna cum reusea sa realizeze o asa opera de arta culinara, mai ales ca taia o cantitate foarte mare de legume. Mancarica de fasole verde, cu multe rosii si verdeata, avea intotdeauna un gust greu de imitat in bucataria mea de acasa. Iar ca desert, placinta cu merele culese de el insusi din livada, intr-un cos enorm, era un adevarat deliciu.

Despre post

Parintele Sebastian este si cel care, cu ani in urma, m-a introdus in lumea, putin stiuta de mine atunci, a postului bisericesc, care, spunea el, "respecta randuiala lui Dumnezeu, avand menirea sa curete sufletul prin postire, rugaciune, milostenie, spovedanie si impartasirea cu Sfintele Taine". Pe langa faptul ca "trezeste in noi setea si dorul de Hristos", cum scria Alexander Reinhardt in cartea "Povetele Maicii Sofronia", postul are si virtuti medicale, fiind necesara din cand in cand o cura de legume si fructe, preparate sub diferite forme. Iar Parintele Sebastian este cel mai potrivit sa ne dea cele mai bune retete de post.

Ierarhul Martir Sfantul Ierarh Martir Antim Ivireanul s-a nascut in departata Ivirie (Georgia). Dupa marturiile vremii, se pare ca, dupa ce a scapat din robia turceasca, a trait in preajma Patriarhiei de la Constantinopol, unde a invatat arta sculpturii in lemn, pictura si broderia. Catre anul 1690, evlaviosul voievod Sfantul Martir Constantin Brancoveanu il aduce la Bucuresti, unde il invata mestesugul tiparului. Apoi, Antim se muta la Manastirea Snagov, unde intemeiaza o noua tipografie. A tiparit 63 de carti, dintre care 38 sunt lucrate de el insusi, in diferite limbi: romana, greaca, araba, georgiana. Pentru virtutile si viata sa curata, a fost ales mai intai staret la Manastirea Snagov, apoi Episcop la Ramnic intre anii 1705 si 1708 si, nu mult dupa aceea, Mitropolit al Tarii Romanesti.

Ardei umpluti cu orez si ciuperci Ingrediente: un kg ardei, 150 ml ulei, 200 g ceapa, 100 g morcovi, 100 g orez, 100 g ciuperci, 500 g rosii, piper, sare, marar. Preparare: Ceapa si morcovii se toaca marunt si se calesc in 75 ml ulei. Se adauga orezul spalat. Dupa cinci minute se pun ciupercile si o cana cu apa. Se lasa sa fiarba 10 minute. Se adauga sarea, piperul si mararul tocat. Se spala ardeii si se taie un capacel la codita. Se umplu. Se asaza in tava, iar pe deasupra se pun rosiile taiate si uleiul ramas. Se adauga apa si se da la cuptor.