Reteta de suflet

Eram de fata recent la un dialog pe teme alimentare, unde profesionisti din mai multe domenii - de la istorici si etnologi la nutritionisti ori specialisti in patologie - dezbateau cateva chestiuni majore legate de alimentatia curenta a romanilor. Subiecte interesante, care merita fiecare in parte sa fie reluate si discutate pe indelete. Ma voi opri acum doar la cateva constatari enuntate de un cunoscut cercetator al Institutului de Etnografie si Folclor, domnul Ion Ghinoiu, autor, de altfel, al catorva studii deosebit de interesante. Un chestionar de alimentatie aplicat timp de 12 ani - intre 1972 si 1983 - in 536 de sate din Romania avea sa releve ca in alimentatia romanilor (a oamenilor de la tara, fireste, caci ei faceau subiectul cercetarii) dominau vegetalele.

In Oltenia, bunaoara, se mancau nu mai putin de 53 de feluri de legume si vegetale (cultivate ori culese din natura - precum macrisul sau untisorul) si 22 de soiuri de fructe autohtone (la portocale si banane oricum nu aveau nici orasenii cine stie ce acces la vremea aceea...). Se adaugau la astea mai multe feluri de ciuperci si bureti de padure. Si cum mai bine de doua treimi din an, dupa calendarul ortodox, romanul are parte de zile de post, varietatea aceasta a plantelor folosite era dublata de ceea ce dl Ghinoiu numea "subtilitate culinara", caci pentru orice reteta care indeobste se prepara cu carne, se gaseau mai multe variante si fara carne. Uite, sarmalele, aflate pe primul loc in topul preferintelor culinare ale neamului. Se pot face la fel de bine cu miez de nuca si seminte de dovleac, cu orz faramat ori crupe de porumb... Retetele vi le dau eu altadata!