Roata Norocului, la carul tradiţiilor

Ne-au umplut inimile de bucurie şi ochii de frumuseţe rucărenii, brănenii, oaspeţii din Şinca Nouă, Berca ori Ampoiţa, care s-au întrecut, gătind fiecare după pricepere şi pasiune, urmărind reţeta slovă cu slovă ori transformând-o după inspiraţie.

Spun "după inspiraţie", dar asta nu înseamnă rupere de tradiţie, ci împlinire a ei cu asupra de măsură. N-a fost, deci, o întâmplare faptul că juriul concursului "O masă într-o farfurie", organizat de ANTREC România, filiala Argeş, şi Primăria Rucăr, a acordat o atenţie dublă tradiţiei. Două dintre secţiunile care au fost încununate cu premii şi diplome de merit au avut drept temă "reţeta originală" (dar la fel de bine s-ar fi putut numi "reţeta originară") şi "platoul tradiţional".

Vom trece, pe rând, în revistă câştigătorii şi bucatele cu care s-au remarcat la aceste secţiuni (şi nu numai), cu rugămintea de iertăciune dacă nu i-am putut aminti pe toţi concurenţii.

Urzicile
Am remarcat-o mai întâi pe mica zână, în vârstă de doar 3 anişori, care se plimba nestingherită printre concurenţi, membri ai juriului şi... oaspeţi degustători, purtându-şi cu fală horbota voalului bogat, ca-n Muscel. L-am observat apoi pe fratele ei mai mare, care, în aceeaşi frumoasă ţinută a strămoşilor săi, cu pălăria rotundă, de păstor rucărean, pe creştet, n-o scăpa din ochi. Apoi, am întâlnit-o pe Cristiana Folea, mama acestor copii superbi, la rându-i gătită în port muscelean şi făcând locul în jur să strălucească. După aceea nu am mai ştiut dacă lumea dădea năvală spre masa de concurs a Pensiunii "Roata Norocului" pentru acest mândru tablou de familie sau pentru bucatele bogate, care te îmbiau să le deguşti.

"Avem varză cu slănină şi coastă afumată cu legume, apoi ţelină umplută cu ciuperci, piftie, mămăligă, urzici cu hrean - toate specifice locurilor noastre." Cristiana Folea ne prezintă cu drag bucatele de pe masă, aşezate într-o manieră care să deschidă apetitul, amintind despre tradiţiile culinare ale locului. Mă surprinde privind curios spre o roată galbenă de mămăligă, care arată mai degrabă ca ghizdul unei fântâni, în mijlocul căreia, în loc de apă, stau, apetisante, urzicile cu hrean. "Le-am gătit după o reţetă veche. Totul e foarte simplu de preparat", îmi zice. "Iar ingredientele - adică urzicile - sunt la îndemână aici, în munte, la vremea aceasta din an. Bineînţeles, este o reţetă de post, foarte potrivită cu timpul pe care îl parcurgem." Gust şi apoi cer reţeta. Firesc! "Urzicile se culeg, se aleg, se spală şi se pun la fiert. Când dau în clocot de câteva ori se «scură» apa, apoi urzicile se freacă bine cu prepeleacul..." Ei, aici vrednica gospodină din Rucăr m-a prins. Ce e prepeleacul? Ştiu de-acasă, din Moldova, că e un copac subţire, cu ramurile tăiate scurt şi transformat în.... suport de oale. În "cuier de oale", cum îi zice un amic hâtru de-al meu... Dar nu, în Rucăr, prepeleacul nu-i loc de agăţat oalele. Este un fel de mixer primitiv. Mai precis, un băţ care are la capăt trei-patru braţe scurte, desprinse din el. "Se freacă băţul prepeleacului între palme, în vreme ce braţele lui, ca o morişcă, mărunţesc urzicile." După ce s-au mărunţit foarte bine, se trage la tigaie o ceapă tocată, se adaugă urzicile şi o lingură de făină, se pune doar puţină apă şi se lasă să fiarbă cât să se lege. "Am făcut o mămăligă mai tăricică din făină de porumb măcinată la moară, am săpat în ea un locşor, în care am pus urzicile şi am presărat deasupra hrean ras!", încheie reţeta Cristiana Folea.

Ciuciuleţii
Şi fiindcă vorbim despre mămăligă, ne oprim şi la un alt preparat, cunoscut, în varii reţete, în mai toate zonele româneşti unde păstoritul este o ocupaţie ancestrală: mămăliga pe pături. La Pensiunea Roata Norocului, reţeta are un "clou" al ei. Între cele trei felii ("pături") de mămăligă sunt două straturi de umplutură. Primul este de carne de porc şi slăninuţă, trase la tigaie. Cel de-al doilea conţine un ingredient al cărui nume sună straniu: "ciuciuleţi". Sunt, de fapt, nişte ciuperci de munte, albe, foarte fine, "care cresc pe lângă buturile de brad" prin lunile aprilie-mai. "Soţul meu este expertul familiei, el ştie cum să-i găsească, îi culege şi îi pune la păstrat, ca să avem tot timpul anului." Aceşti ciuciuleţi, traşi la tigaie cu ceapă şi legume, constituie cel de-al doilea strat de umplutură. Deasupra, Cristiana pune multă brânză rasă, încât mămăliga pe pături ne răsare dinainte ca o casă înzăpezită, pe coasta muntelui.

Ar mai fi multe de spus despre mâncărurile tradiţionale pe care le-a adus la concurs Cristiana Folea din Rucăr. Însă ne oprim aici, pentru a trece la un alt premiant. Nu înainte de a observa că bucatele ei aveau toate formă de roată. Roata Norocului.

Reţetă veche de 200 de ani
Pe Gheorghe Lucuş îl întâlneşti, îndeobşte, la Şinca Nouă, în Ţara Făgăraşului, acolo unde ţine o pensiune tradiţională ce poartă numele sub care era cunoscut, mai demult, bunicul său - "Friţ". Nu e însă singurul lucru care aminteşte de trecut la Casa Friţ. Vrednicul făgărăşean are în "portofoliu" şi câteva reţete de familie, pe care le pregăteşte ori de câte ori are ocazia. Competiţia desfăşurată la Pensiunea Nedeea, în Dealul Sasului, nu putea să fie nici ea ocolită. De aceea a venit pregătit cu câteva reţete foarte vechi, între care s-a detaşat o plăcintă care i-a adus şi premiul la secţiunea "Reţetă originală". "Pe vremuri, toate fiind foarte scumpe, strămoşii noştri nu puteau să facă prăjituri şi plăcinte ca acu'. Iar pentru a-i mulţumi pe copii luau aluat de pâine (pâine cu cartofi - care de altfel avea să fie şi ea pe masa de concurs), iar pentru umplutură foloseau cam tot ce aveau prin casă: cartofi, brânză, ceapă, piper, nişte boia de ardei, sare. Căleau puţin ceapa, adăugau cartofi fierţi şi zdrobiţi, brânză frământată, celelalte ingrediente, amestecau şi puneau umplutura în mijlocul foii. Ridicau de marginile ei către mijloc, dar fără să o acopere cu totul, după care o puneau la cuptor."

"Pe vremuri, strămoşii noştri nu puteau să facă prăjituri şi plăcinte ca acu'. Luau aluatul de pâine, iar pentru umplutură foloseau cartofi, brânză, ceapă..."
Gheorghe Lucuş

Urzici cu hrean, păstrăv umplut cu legume, mămăligă în pături, varză cu slănină afumată cu legume sau ţelină umplută cu ciuperci sunt doar câteva dintre delicatesele prezentate la concurs