x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Semnele lui brumărel

Semnele lui brumărel

de Simona Chiriac    |    01 Oct 2009   •   00:00
Semnele lui brumărel

Luna octombrie mai poartă în popor numele de brumărel, semn că de acum vremea începe a se strica, iar dimineaţa va fi prezentă peste câmpuri o pojghiţă fină de gheaţă. Din acest motiv, fructele şi legumele se culeg de-abia către amiază, atunci când s-a zvântat apa de pe ele.



Nu vor fi strânse pe vreme de ploaie sau burniţă, căci se vor strica cu uşurinţă. În livezi se îngrijesc pomii, scăpându-i de uscături, săpându-i lângă tulpină şi presărând pământ proaspăt. Cămpurile se sapă, pregătindu-le pentru semănatul de primăvară.

Către mijlocul lui octombrie trebuie să se fi încheiat culesul strugurilor, începând pregătirile pentru obţinerea vinului. "Când la culesul viilor strugurii trebuie clasificaţi după cum sunt unii putrezi, alţii copţi sau răscopţi. Numai aşa putem face bani cumsecade, dacă producem mai multe feluri de vin." ("Calendarul săteanului pe anul comun 1918")

DE PRIN NATURĂ
Cei care cunosc semnele din natură spun că bogăţia anului ce vine se cunoaşte după... frunze. Cu cât acestea se aştern mai repede pe pământ, cu atât va fi mai multă bogăţie în hambare. Dacă frunzele rămân prinse de crengi mult timp, e semn că iarna vă întârzia să-şi facă simţită prezenţa, în schimb, pomii vor fi mâncaţi de omizi la venirea verii. De asemenea, dacă în multe zile satele vor fi învelite în ceaţă, e semn că prima lună de iarnă va veni cu zăpadă grea.

PRIMA ZI DE OCTOMBRIE
În prima zi de brumărel, calendarul popular îl cinsteşte pe Sfântul Procoavă, despre care se spune că are puterea de a acoperi câmpurile cu un strat de zăpadă, ce va proteja culturile de ger. Fetele ţin această sărbătoare ca să aibă păr frumos şi bogat, acoperit de broboade înflorate (un semn al schimbării statutului şi stabilirii la propria casă). Femeile cu mare credinţă se învrednicesc să ţină post, ca să-l înduplece pe Dumnezeu să nu trimită asupra pământului urgii.


Sarmale de post
Ingrediente: o varză albă, un morcov, 200 g cuşcuş, o ceapă, 4 roşii, o lingură cu boia dulce, 100 g soia granulată, 100 ml ulei de floarea-soarelui, sare, piper, pătrunjel.
Preparare: Varza albă se spală, se taie în jumătăţi şi se fierbe în apă cu sare până se înmoaie frunzele şi pot fi rulate. Se scot într-o strecurătoare, se desfac de pe cotor şi se lasă să se răcească. Morcovul şi ceapa se curăţă, se spală, se toacă mărunt sau se dau pe răzătoare. Se încinge puţin ulei într-o tigaie, se călesc legumele şi se amestecă bine cu pătrunjel tocat. Soia granulată se fierbe în apă cu sare şi piper, se scurge şi se pune într-un bol. Cuşcuşul se opăreşte şi se lasă la răcit. Peste legumele călite se pun soia şi cuşcuşul, se presară sare şi piper şi se amestecă. Se pune compoziţie pe frunzele de varză şi se formează sarmalele. Se aşază într-o tavă, se toarnă printre ele roşiile date pe răzătoare amestecate cu boiaua dulce, sare, piper şi pătrunjel. Se ţin 20 de minute în cuptor la foc mediu, apoi se servesc.

• Reţetă redactată de Alina-Ramona Anghel

×
Subiecte în articol: calendar gastronomic