RETETA DE VEDETA
Stii cum e atunci cand ajungi intr-un oras in care ai multi prieteni?
Ai doua variante. Unu. Sa spui fiecaruia ca ajungi la alta ora, ca sa nu se supere ca ai trecut mai intai pe la altul! Riscul este ca o sa pranzesti de atatea ori, ca o sa te injuri singur ca ai venit si, dupa a treia vizita, n-o sa te mai poti scula de pe scaun, fie de ghiftuiala, fie de bautura! Ca nu-i politicos sa refuzi! Inevitabil, nu vei mai putea sa mananci la ultimul! Se va supara pe tine. Deci, trebuie sa ai un cadou pentru el si-un buchet de flori pentru sotie, ca s-a chinuit pentru tine. Doi. Sa-i suni pe toti dinainte si sa-i inviti la masa! Daâ nu-ti dai seama ce risti! Dac-ai venit pentru vreo doua zile, si cu treaba, stai trei si nu mai rezolvi nimic!
Daâ cum faci, depinde de fiecare (si de amicii pe care-i ai!).
Cert e ca eu ajung mai pe seara la prietenul meu, actorul Sorin Oros. La el, nici tu ciorbe grase, nici sarmale cat pumnul si nici torturi fistichii de loc sensibilizate de gandul ca ai o vezica biliara de pensionar. "Poate mai ai vreo doua-trei vizite in program", zice si-mi toarna un paharel (ceva bun, facut in casa - sub 50 de litri - neimpozabil!), apoi se apuca mai departe de treaba la aragaz. Dau sa trag cu ochiul peste umarul lui, dar se face ca mai ia ceva de pe bufet si nu ma lasa. Nusâ ce e, daâ bine mai miroase!
"Nu sunt un tip pretentios, dar la ciorbe o refuz categoric pe cea de burta", ma ia de departe Sorin. "In rest, mananc orice, in afara de ghiveci si varza a la Cluj (poate tocmai pentru ca sunt clujean). Pe mine reusesti sa ma tii, si nici nu-i greu, cu o oala de zama, cum zicem noi in Ardeal, o saptamana. Pe primul loc e ciorba de salata. Dar cand vine vorba de carne, atata iti trebuie! O mananc gatita in orice fel, fripta, fiarta, nu conteaza, carne sa fie! Asa cum iti spuneam, sunt usor de tinut. Nu foarte ieftin, daâ usor!"
Pe fundul de lemn odihneste, umflandu-se cu fala, un piept fraged
de pui.
MIRODENII. "Nu-mi prea place totusi sa gatesc", ma uimeste Sorin. Si totusi taie cu atata pricepere carnea, de i-ar veni unuia, un anume bucatar, stiu eu cui, sa intre in pamant de rusine. "Si stii de ce? Pentru ca dupa cateva tentative nereusite am crezut eu ca nu prea am talent la asta si am lasat-o mai moale", revine el cu explicatia. "Vreau sa spun ca aveam obiceiul sa invetez mancaruri ciudate, care inevitabil luau apoi calea cosului de gunoi. Puneam mirodenii in orice, chiar si in prajituri. Odata am facut o ciorba de vitel, cu multe buruieni si arome. A iesit o nebunie! Dar la final am pus si vreo 10 cuisoare. Ulterior am aflat ca astea, cu gustul lor puternic, se pun doar la caltabos si muraturi. Asa ca am plans dupa bietul vitel o saptamana. Nici macar n-am putut sa spun «mananc si plang», pentru ca il aruncasem deja. Asa ca de-atunci iubita mea sotie are grija ca frigiderul sa fie mereu plin, ca sa nu ma mai apuc eu de cine stie ce nazbatii prin bucatarie!"
Felul principal, teatrul
Citește pe Antena3.ro
|
ACTORUL A IESIT IN STRADAVedeta? Eu prefer sa fiu un om care isi vede de treaba! Si cum treaba asta la mine se cheama teatru, pot s-o fac si fara sa caut publicitatea cu orice pret sau sa zambesc frumos in camera, doar-doar oi aparea la televizor. Nu joc la teatrul la care sunt angajat? Nu-i nimic! Mi-am facut din 2004 o asociatie teatrala, "Transfestsilvania Theatrum", si am pornit la drum cu alti patru colegi actori, un artist plastic si o secretara. Am montat deja "Noir Desir", de Diana Chiorean, "Cafeaua domnului ministru", de Horea Garbea, iar acum pregatim alte doua spectacole, "Oameni si soareci" de John Steinbeck, cu un Florin Piersic de zile mari in rolul principal, "Sclavii vaginelor", un text scris de mine si un spectacol dupa "Cartea lui Iov", pe un scenariu de Gavril Pinte, la biserica greco-catolica. Nu avem scena? Iar nu-i nimic! Jucam in spatii neconventionale! Avem un club care ne gazduieste. Si, la urma urmelor, de ce sa nu scoatem teatrul in strada!? |
| ||
PENTRU CA NOUA NE PASA! |
PUI CU MUGURI
DE BAMBUS
| |||
|