Stalpul dietei

Castanele comestibile si-au castigat un rol foarte important in viata europenilor inca din timpul Imperiului Roman, fiind o adevarata sursa de castiguri economice in bazinul mediteranean. Pentru cateva sute de ani, sudul Europei a fost cunoscut si sub numele de "Civilizatia Castanei".

COMPOZITIE. Castanele au in compozitia lor elemente nutritive atat de variate, incat sunt considerate surse de hrana extraordinare, un stalp al dietei. In stare proaspata, castanele au in compozitie 50% apa, ceea ce inseamna ca au un grad mare de perisabilitate. In schimb au un continut foarte scazut de grasimi, aproximativ 1%, vitamina C in cantitati rezonabile si potasiu. La capitolul lipsuri, mai trebuie sa mentionam sodiu, gluten si colesterol. Trei castane gatite contin doar 0,2 g de grasime, ceea ce le face utile chiar si atunci cand dorim sa tinem cura de slabire. Proteinele care intra in compozitia castanelor sunt de cea mai buna calitate, fiind foarte usor de asimilat de organismul uman. In amestec cu nuci si cu alune, constituie un supliment excelent pentru recuperarea din convalescenta.

PREGATIRE. Castanele pot fi prajite, fierte, pot intra in compozitia umpluturilor, a cremelor, pot fi coapte. Ingredientele cu care castanele se potrivesc cel mai bine sunt: ciupercile, morcovii, cartofii dulci, varza de Bruxelles, varza alba. De asemenea, sunt foarte bune ca umpluturi pentru prajituri. Europenii folosesc castanele pentru a inlocui cartofii, fiind si mult mai hranitoare. Sa nu uitam insa ca nu trebuie sa consumam castane crude. Daca nu respectam aceasta indicatie, vom intampina un disconfort la nivelul tubului digestiv. Castanele gatite trebuie consumate imediat sau pot fi pastrate la rece. Insa nu pentru prea multa vreme. Daca sunt lasate mai mult de trei-patru zile la frigider, isi vor pierde toate calitatile nutritive. Piureul de castane poate fi pus la inghetat si pastrat pana la noua luni.

STIATI CA? Conform "Cartii Recordurilor", in Italia, pe muntele Etna, creste un castan comestibil din genul "castanea sativa", a carui circumferinta masoara nici mai mult, nici mai putin de 57,9 m (luand in calcul masuratorile din 1780). In prezent, trunchiul s-a scindat in trei parti.

PRAJITURA CU CASTANE INGREDIENTE: 500 g castane descojite, 500 ml lapte, 150 g unt, 180 g zahar, 6 galbenusuri, 60 g migdale pisate, 6 albusuri, unt si pesmet pentru forma, 150 g zahar pudra, 15 g cacao, una-doua linguri cu apa fiarta, o lingura cu untura. PREPARARE: Se fierb castanele in lapte pana sunt moi, apoi se piseaza. Laptele se pastreaza. Se bate zaharul cu untul si se adauga galbenusul, piureul de castane, migdalele si o ceasca de lapte fiert. Se bat albusurile si se adauga cu mare grija. Se unge o forma cu unt si pesmet si se pune coca in cuptor pentru o ora. Se face din cacao, zahar pudra, apa si untura o glazura. Prajitura e mai gustoasa daca se lasa trei zile, pana se taie. SUPA DE CASTANE CU NAUT INGREDIENTE: 300 g naut, 300 g castane, ulei de masline, rozmarin proaspat, usturoi, sare, piper, smantana. PREPARARE: Cu o seara inainte, se pune nautul in apa calduta cu sare. Dimineata se pune la fiert intr-o oala de lut la foc mic. Intr-o alta oala se pun la fiert castanele cu tot cu coaja. Cand vor fi fierte, se scot coaja si pielita interna. Apoi punem intr-o tigaie putin ulei de masline si tragem la tigaie cativa catei de usturoi si doua ramuri de rozmarin, iar dupa 5-8 minute le varsam in oala unde fierbe nautul. Se adauga si castanele. Vom lua apoi doua linguri cu naut, le vom zdrobi si le vom pune inapoi in oala pentru a face supa mai densa. Se poate servi simpla, doar cu crutoane din paine neagra, cu smantana dulce sau pur si simplu fara nimic.