Târgul tradiţiilor sau reînnoirea legăturilor cu satul

Toamna şi-a intrat de mult în drepturi, umplând pieţele cu fructe şi legume care mai de care mai mari, mai pline de culoare şi mai ales de gust. Chiar dacă e un anotimp al ploilor, toamna ne mai oferă din când în când şi zile frumoase, pline de lumina şi căldura soarelui.

Aşa au fost şi zilele de 10 şi 11 octombrie, când s-a desfăşurat cea de-a treia ediţie a Târgului Tradiţiilor - Obiceiuri de Toamnă, un eveniment organizat de Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu Primăria Sectorului 4 şi Muzeul Ţăranului Român.

Desfăşurat într-un loc plin de culoare şi lumină, cum e Parcul Copiilor din Bucureşti, târgul a însemnat pentru vizitatori un moment prielnic de a se întâlni din nou cu tradiţiile şi creaţiile meşterilor populari. Au fost invitaţi peste 100 de artişti populari, fiecare din diferite zone ale ţării şi domenii de activitate. Vizitatorii nu s-au lăsat aşteptaţi şi au umplut spaţiul special amenajat pentru desfăşurarea târgului. Indiferent de vârstă sau condiţie socială, toţi cei care au ales să-şi petreacă zilele de sâmbătă şi duminică la acest târg au fost pe deplin mulţumiţi.

În lumea satului
Cei mai fericiţi au fost copiii, care nu mai pridideau cu întrebările despre un obiect sau altul, simţindu-se ca într-o poveste atunci când ajungeau în locul unde Ionela Lungu din Humuleşti era înconjurată de personaje din poveştile lui Creangă. Indiferent că era Moş Nechifor Coţcariul sau Tuşa Măriuţa, fata babei sau fata moşului, Dănilă Prepeleac sau Păcală, copiii ar fi vrut să ia totul acasă, să-şi creeze propria lume de basm. Cei mari au putut găsi costume populare tradiţionale, mobilă şi ţesături din pânză decorate manual cu motive tradiţionale româneşti. Obiectele realizate prin împletitură din pănuşă de porumb şi papură au fost la mare căutare, mai ales îngeraşii şi papucii, dar şi obiectele realizate din ceramică de Horezu sau Corund.

 O mare parte dintre meşterii populari a ţinut şi mici lecţii de tradiţie şi meşteşug, arătându-le vizitatorilor că nu îţi trebuie cine ştie ce mare pregătire pentru a realiza un obiect, ci doar respect pentru tradiţii, dăruire faţă de munca pe care ai ales să o faci, dar şi faţă de obiectul pe care îl creezi. Fănică Florea, ceramist olar din judeţul Dâmboviţa, este unul dintre aceşti meşteri cu dragoste faţă de tradiţii. Rotind parcă fără încetare roata de olar, dădea viaţă din nimic, doar dintr-un boţ de lut, la lucruri minunate. Cănile pentru apă sau bărdacele pentru vin, ghivecele pentru muşcate şi oalele pentru laptele prins,  apăreau ca prin minune din mâinile lui dibace.

Bucate de soi
Pentru că la un târg de tradiţii nu pot lipsi bucatele tradiţionale, organizatorii împreună cu producătorii au pus la dispoziţie doritorilor un număr mare de produse ce îţi făceau cu ochii la tot pasul. Cârnaţi de casă sau cârnaţi de porc ecologici, pastramă de vită, costiţă afumată, caşcaval afumat sau caş de oaie. Brânza de burduf părea că aşteaptă nerăbdătoare să fie acoperită cu mămăligă şi prinsă ca într-o îmbrăţişare, devenind într-un final un bulz plin de arome. Magiunul de prune, cozonacii cu nucă, plăcintele cu brânză sau tartele cu fructe, mierea cu polen, simplă sau cu bobiţe mici de cătină, dar mai ales, turta dulce. Nu era copil la târg care să nu aibă măcar o ciupercuţă, un cocoşel sau un om de turtă dulce.

La doar câţiva paşi depărtare de aceste minunăţii se zăreau ştergare şi prosoape din Bucovina, ţesute şi brodate manual în culori specifice zonei. Alături de ştergare, ouăle încondeiate cu ceară sau cu mărgele te duceau cu gândul la altă perioadă a anului de abia trecută. Virginia Şoldănescu este cea care le creează cu atâta dragoste. Este născută în Iaşi, dar acum locuieşte în Rădăceni, lângă Fălticeni. Ca meserie este sticlar, însă lucrează ouă încondeiate şi cu mărgele de la vârsta de 5 ani. A moştenit tradiţia de la bunică şi mamă, iar acum a dat-o mai departe şi celor trei copii. Pe lângă sticlărie, ouă încondeiate, ţesut şi brodat, mai face şi bijuterii din mărgele. Chiar dacă nu a avut mult timp pentru bucătărie, are câteva reţete pe care le face mai mereu şi cu care îşi încântă familia şi apropiaţii de câte ori vin în vizită.



Masa de hram şi masa de Crăciun
În Rădăceni lângă Fălticeni, la hramul bisericii, de Sf. Petru, tot satul donează bani şi mâncare şi se fac bucate pentru o masă mare. Mâncarea de bază este borşul din găină de casă şi sarmalele. Toţi vizitatorii, că sunt din alte oraşe ale ţării sau din zonele apropiate de Rădăceni, se aşază la masa de hram în curtea bisericii şi sunt ospătaţi cu mâncarea care s-a preparat din donaţie.

Pentru sărbătorile de iarnă, la Rădăceni se prepară chişcă, cârnaţi de casă, şuncă şi pastramă. Muşchiul de pe spatele porcului se pune în baiţ cu piper, oţet sau suc de lămâie, ienibahar, usturoi, apă şi sare. Se lasă în baiţ o zi, se scoate şi se usucă câteva ore. Se lasă apoi la afumat într-un butoi de lemn ce este prevăzut cu o gaură dedesubt. Se face fum cu rumeguş cu lemne ude şi deasupra se pun nişte araci de care se leagă carnea prinsă cu sârmă. Se ţin bucăţile de carne 24 de ore la fum, de la amiază până a doua zi dimineaţă şi apoi se ţin la păstrare sau se începe să se consume din ele.

Dulce pentru Paşte
Virginiei Şoldănescu cel mai mult îi place să prepare cozonac, căci e un dulce ce se face doar de Paşte, nu şi de Crăciun. Cozonacul îl frământă doar bărbaţii şi tot ei sunt cei care fac focul. Se introduc beţe sau lemne în cuptor, se aruncă mălai că să se vadă cât de fierbinte e cuptorul şi apoi se aşază cozonacii la copt. La o săptămână după Paşte, prima zi de luni se merge la biserică cu ouă roşii şi cozonac. Pentru prepararea cozonacului gospodina bucovineană foloseşte 5 ouă, un kg făină, 25 g drojdie, 200 g zahăr tos, 200 ml chişleag (lapte prins), 200 ml ulei de floarea-soarelui. Se dizolvă drojdia cu puţin zahăr, se adaugă patru ouă şi un albuş, chişleagul şi făina. Se frământă totul până capătă aspectul de aluat şi se pune la dospit. Pentru umplutură, la un kg de aluat se folosesc 500 g nuci. Se dau nucile prin maşină, se opăresc cu 200 ml apă, se adaugă 200 g zahăr, esenţă de rom şi se lasă să se răcească. Se întind două foi, se pune umplutura pe o parte, se rulează, se împletesc şi se aşază în tava unsă cu untură. Se ung cu gălbenuş înainte de a fi băgaţi în cuptor şi se coc în cuptor de cărămidă până devin aurii.