Tradiţii viticole la nord şi la sud de Dunăre

Drumul vinului... Un traseu pitoresc, mărginit de podgorii, fântâni, copaci răzleţi şi, din loc în loc, sate ce şi-au tras numele din bogăţia viilor.

Puteţi porni oricând pe acest drum, în care vechile tradiţii româneşti încă nu s-au stins cu totul, în zona Buzăului, a Focşanilor, a Dobrogei. Din loc în loc, drumul vinului se întâlneşte cu cel pietruit al vechilor romani, semn de continuitate. În căni şi ulcele de lut obişnuiau şi dacii să toarne vinul şi poate cu aceleaşi cuvinte îşi pofteau oaspeţii să guste din "nectarul" strugurilor.

În sudul României, de-a lungul Dunării, se porneşte un alt drum al vinului. Un drum ce strânge laolaltă două ţări şi două culturi poate nu chiar atât de diferite: pe de o parte Terasele Dunării, cu faţa mereu întoarsă către Soare, cu vinurile roşii, pline de sevă, ale podgoriilor Ostrov, Oltina sau Aliman. Pe partea cealaltă a Dunării, în Bulgaria, vinurile parfumate din zona Silistrei şi a Tutrakanului.

PE DRUMUL VINULUI, LA SILISTRA
La sfârşitul lunii februarie, localitatea Silistra a găzduit Festivalul Vinului - Vinaria, o adevărată provocare pentru toţi cei care ştiu să aprecieze un vin de calitate. Au participat 14 producători de vin din Bulgaria, Austria şi România.

Specialiştii, printre care s-a aflat şi oenologul şi ziaristul Cosmin Zidurean, au degustat diferite sortimente, apreciind calităţile unui vin pregătit cu meşteşug. S-au desfăşurat prezentări şi conferinţe adresate nu doar specialiştilor din acest domeniu, ci tuturor celor care au dorit să fie iniţiaţi în secretele obţinerii unui vin de "poveste".

Cele mai ispititoare au fost însă procesiunile viticole şi dansurile rituale, care au recreat, în mijlocul unei lumi prea tehnicizate, o frântură din farmecul arhaic al satelor de altădată.

ZAREZANUL VIILOR
Martor tăcut la gesturile şi cuvintele rostite, îţi dădeai seama dintr-o dată că vechile obiceiuri şi credinţe nu pot fi îngrădite de graniţe.
Bulgarii de odinioară, la fel ca şi românii de altfel, sunt eroii unui ritual atât de familiar. La punctul de trecere dintre iarnă spre primăvară, în mijlocul lunii februarie, gospodarii ce se îngrijesc de vii merg să taie trei coarde.

La locul unde a fost frântă tulpiniţa, se picură vin din recolta cea de cu toamnă ca să-i dea putere. Cel mai dibaci dintre toţi este ales "Tzar Trifon", iar o împletitură din nuieluşe de viţă-de-vie este semnul respectului de care se bucură printre săteni. El este cinstit cu vin de către ceilalţi, iar cel mai preţuit este cel roşu, fără de care nici un ritual nu se poate considera împlinit. Cu cât va curge mai mult vin în timpul Zarezanului, cu atât se vor umple la toamnă pivniţele de vin din cel mai bun.

Femeile pregătesc pită, o coptură ritualică, pe care o împart tuturor celor prezenţi în vie. De cele mai multe ori ritualul se încheie cu dansuri, simbolizând triumful vieţii asupra morţii, a căldurii asupra frigului.

BUCATE UDATE CU VIN
Ce ştiu a pregăti gospodinele de astăzi din Silistra? Evident, bucate care să meargă taman bine lângă o ulcică cu vin proaspăt scos din butoi. Pite ca ale strămoşilor, dar şi modernele Picioruşe de capră. Sună puţin neobişnuit. În compoziţie se regăsesc însă brânza de capră, somonul afumat, busuiocul sau uleiul de măsline.



Brânza de capră se fărâmiţează şi se amestecă bine cu busuiocul tăiat mărunt şi uleiul de măsline. Fileurile de somon se taie în două şi se umplu cu pasta de brânză.

Se rulează, se aşază pe farfurii în poziţie verticală şi se ornează cu busuioc proaspăt. Puiul glaze se prepară din file de pui, ardei proaspăt, morcovi, dovlecei, ulei de măsline, lapte şi sare. Morcovii, dovleceii şi ardeiul proaspăt se taie julien. Se călesc foarte puţin în tigaia cu ulei încins. Peste fileurile de pui se aşază legumele călite, se rulează şi se pun toate într-un tifon.

După ce se leagă bine tifonul, se scufundă în apă sărată şi se fierbe timp de 15 minute. Se servesc reci, cu piure de morcovi.

Cât despre vin, cele mai gustate au fost cele roşii. Burgund Mare, Pinot Noir, Merlot sau Cabernet Sauvignon, sortimente obţinute din strugurii mângâiaţi de soare din Podgoria Ostrov. De la sud de Dunăre s-au aşezat pe mese vinuri de Gamza (un foarte popular vin roşu, similar cu româneasca Cadarcă), Mavrud (un soi mai preţios, învechit în butoaie timp de 8 ani, foarte aromat şi bogat), Melnik (vin roşu peste care timpul îşi pune cu greu amprenta) sau Pamid, vinul ce însoţeşte toate mesele gospodarului obişnuit ce trudeşte pământul.

Printre vinurile albe s-au aflat Chardonnay, Sauvignon Blanc, Riesling, dar şi câteva sortimente specifice acestor locuri: Misket şi Dimiat.

PROGRAME DE SUFLET
Prin programul internaţional "Gospodăria ţărănească din Valea Dunării", Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi a devenit un punct de interes pe acest drum al vinului. Expoziţiile permanente sau temporare, la care a colaborat şi Muzeul Etnografic din Silistra, oferă vizitatorilor o călătorie de o parte şi de alta a Dunării: "Pescuitul tradiţional la nord şi sud de Dunăre", "Meşteşugul ţesutului în satele dunărene", "Măşti tradiţionale româneşti" şi "Tradiţii pascale".

Marian Neagu, directorul muzeului, are însă planuri şi mai mari - un Festival al pâinii, vinului şi peştelui. Bucate alese, voie bună şi ritualuri ce vor să recreeze, iar şi iar, o lume ce nu trebuie pierdută.

Pita Soare
Ingrediente: pentru aluat: un cubuleţ de drojdie, 3 ouă, 4-5 linguri de iaurt, limonadă sau apă minerală, o lingură de sare, o lingură de zahăr, un kg făină; pentru umplutură: unt sau margarină, brânză.

Preparare: Drojdia se dizolvă în puţină apă călduţă şi se amestecă bine cu făina, ouăle, iaurtul, apa minerală, sarea şi zahărul. Se frământă un aluat mai moale care se întinde în trei foi.

Fiecare foaie trebuie să aibă diametrul de 60 de centimetri. Se unge cu margarină sau unt şi se presară brânză. Foile se aranjează una peste alta. Se taie în 16 bucăţi, se aşază în tavă şi, după ce au crescut, se coc în cuptor timp de 45 de minute.
Această reţetă este specifică zonei Tutrakan din Bulgaria.